Home |

Padurea Codrii Neamtului
-reprezinta o rezervatie forestiera, situata in bazinul mijlociu al paraului Ozana, afluent pe dreapta al Moldovei, la 3 km de comuna Vanatori-Neamt, la o altitudine de 800 m, in regiunea dealurilor si podisurilor de platforma.
-rezervatia ocupa o suprafata de 70,60 ha, si reprezinta un adevarat codru secular de stejar (Quercus robur), cu varsta medie de 170 de ani.
-in cadrul padurii mai intalnim si specii forestiere precum: carpenul (Carpinus betulus), fagul (Fagus sylvaticus), ciresul (Cerasus avium) etc. Subarboretul este reprezentat de alun (Corylus avellana), corn (Cornus mas), paducel (Crataegus monogyna) si maces (Rosa canina). Peisajul este infrumusetat de specii ca: toporasii (Viola odorata), sanzienele (Galium vernum), lacramioarele (Convallaria majalis) etc.

Padurile “Codrii de Arama” si “Padurea de Argint”
-rezervatia forestiera “Codrii de Arama” este situata pe dealul Filiorului, la 1 km nord de manastirea Varatec, la o altitudine de 560-650 m. Cu o suprafata de 9,4 ha, aceasta padure de gorun (Quercus petraea) are o varsta seculara (130 ani).
-cea de a doua rezervatie “Padurea de Argint”, la o altitudine de 510 m, este situata pe masivul Filiorului, la 600 m sud-est. Padurea adaposteste mesteceni seculari (Betula pendula).
-aceste paduri au reprezentat o sursa de inspiratie pentru poetul Mihai Eminescu («De treci codrii de arama,/de departe vezi albind/ si auzi mandra glasuire/a padurii de argint»), dar si pentru pictorul Nicolae Grigorescu, mari artisti care au colindat aceste meleaguri, redandu-le frumusetea nemuritoare in operele lor.

Padurea Gosmanu-Tarcau
-constituie o rezervatie forestiera, aflata intre culmea Gosmanu (varful Gosmanului-1310 m) si paraul cu acelasi nume, in apropierea de confluenta acestuia cu paraul Tarcau, afluent al Bistritei, la o altitudine de 720-1150 m.
-cu o suprafata de 171,30 ha, in padure gasim specii arboricole de molid (Picea abies), brad (Abies alba) si fag (Fagus sylvatica). Izolat mai apar si exemplare de ulm (Ulmus Montana), alun (Corylus avellana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus).
-varsta copacilor este de 200 de ani, cu dimensiuni impresionante: inaltimi de 60 m si diametre de peste 1,50m.

Piatra Teiului
-reprezinta o interesanta rezervatie geologica, situata langa lacul de acumulare de la Bicaz. Cu o suprafata de 0,20 ha, constituie un recif Cretacic cu o inaltime de 17 m. Calcarul de varsta cretatcica este inclus albia cu gresii a raului Bistra. Martor al eroziunii, Piatra Teiului prezinta o structura compacta pseudo-oolitica, lipsita de material detritic.
-s-au identificat mai multe ramasite fosile de foraminifere, dar si fragmente de corali sau cochilii de pachiodonte.
-descrisa de Alecu Russo („un turn singuratic care pare ca rasare din poiana si se avanta spre cer”), Poiana Teiului reprezinta un loc de legenda, in care timpul se dilata spre infinit, dandu-i valoare de nemurire.
-legenda spune ca diavolul s-a apucat sa opreasca apele Bistritei si a aruncat un munte de piatra din varful Ceahlaului. Numai ca au aparut zorii, vestiti de cantatul cocosului. Puterea draceasca s-a risipit, iar diavolul a ramas stana de piatra pe mal. Un cioban a infipt o creanga de tei in varful pietrei ca sa alunge diavolul. A rasarit un tei falnic care a dat si numele tinutului-„Piatra Teiului”.

Punctele fosilifere Cozla-Pietricica-Cernegura
-rezervatia paleontologica (53 ha) este situata in apropierea orasului Piatra-Neamt, cu trei puncte fosilifere de pesti fosili din Oligocen. Aceasta fauna fosila cuprinde 38 de specii de pesti fosili, 10 specii de bivalve si cate o specie de izopode si decapode.
-masivele care apartin acestei rezervatii paleontologice (Cernegura, Pietricica, Cozla) sunt constituite din calcare de Doamna, strate de Bisericani, gresii de Lucacesti, gresie de Kliwa, marne brune etc.
-declarate monumente ale naturii, cele trei puncte fosilifere au constituit subiectul unei monografii despre aceasta fauna fosila.