Home |

Parcul national Retezat
-reprezinta cea mai mare rezervatie stiintifica complexa din Romania, inclusa pe lista rezervatiilor naturale ale Biosferei de catre UNESCO.
-semetia si pitorescul salbatic ale masivului Retezat sunt reprezentate prin relief, care privit din Tara Hategului, se observa varfurile Peleaga (2509 m), Papusa (2502 m) si Retezatul (2485 m), acoperiti aproape tot timpul anului cu zapada, fiind tiviti de stratul verde al coniferelor.
-in anul 1935 a fost declarat parc national si ocupa o suprafata de peste 20000 ha, fiind situat intre confluenta Lapusnicului Mare cu Raul Mare, urmand cursul acestui afluent pana in lunca Berbinii.
-in Parcul National Retezat exista 82 de lacuri si tauri alpine dintre cele mai adanci- Taul Negru (25,5 m) si cele mai intinse din Romania- Lacul Bucura (10,9 ha), Zanoaga Mare si Gemenele (peste 5 ha). Prezenta lacurilor se leaga de fostii ghetari alpini care au creat aici „paradisul lacurilor alpine” din sectorul carpatic romanesc.
-o frumusete aparte prezinta „Lacurile insirate” de pe valea superioara a Bucurei: Lia, Ana, Viorica, Florica dar si „taurile agatate”-Taul Agatat, Taul Portii, Taul Rasucit, Taul Adanc etc.
-vegetatia Parcului National Retezat este exuberanta si destul de putin modificata de interventia omului, ea cuprinzand peste 1.200 de specii, etajate pe versanti, din care circa 15% sunt endemisme carpatice, unele specifice numai masivului Retezat, iar altele declarate monumente ale naturii.
-vegetatia din acest parc este foarte bogata si diversificata. In sectorul Vailor Raului Mare, Morii si Clopotivei spre Gura Zlatna intalnim gorunul (Quercus petraea) si mojdreanul (Fraxinus ornus) pe versantele insorite, iar pe cele umbrite specii de fag (Fagus sylvatica) si carpen (Carpinus betulus) in amestec cu mesteacanul (Betula pendula), jugastrul (Acer campestre) sau paltinul de camp (Acer platanoides).
-pe malurile Raului Mare putem admira zavoaie de arini (Alnus glutinosa), iar la poalele muntilor palcuri de nuc comun (Juglans regia), fenomen rar intalnit in tara noastra. Pana la altitudinea de 1.200 m altitudine intalnim paduri de fag, urmate de molid (Picea abies) cu palcuri de mesteacan, paltin de munte (Acer pseudoplatanus), plop tremurator (Populus tremula) sau afin (Vaccinium myrtillus). In zona subalpina predomina arbustii pitici precum ienuparul pitic (Juniperus siberica), coacazul (Bruckentalia spiculifolia) sau merisorul (Vaccinium vitis-idaea). In anotimpul cald, pajistile alpine se umplu cu flori multicolore, precum brandusa de munte (Crocus hauffelianus) sau ciubotica cucului.
-o trasatura distincta a florei din Parcul National Retezat o constituie varietatea mare a genului Hieracium (vulturica), reprezentat prin 27 de specii, cu 51 de varietati, multe dintre ele endemice, masivul Retezat fiind un adevarat centru genetic, in care se formeaza si in prezent noi specii. Printre speciile de aici se mai remarca numeroase plante declarate monumente ale naturii, intre care: floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella rubra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gentiana (Gentiana punctata, Gentiana acaulis) s.a.
-fauna parcului numara multe exemplare de mistret (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus), urs (Ursus arctos) etc. Unele animale sunt destul de rare in aceste masive precum vulpea (Canis vulpis), lupul (Canis lupus), pisica salbatica (Felix silvestris), veverita (Sciurus vulgaris), iepurele (Lepus europaeus). Animalul cel mai renumit ramane capra neagra (Rupicapra rupicapra). In total in Romania traiesc aproape 1.800 de exemplare, din care 500 in Parcul Retezat. Exista si multe pasari, dar cele mai renumite raman cocosul de munte (Tetrao urogallus) si gainusa de alun (Tetrastes bonasia).
-raurile si anumite iezere sunt populate cu pastravi (Salmo truta fario).
-in partea nord-vestica a Parcului National Retezat se afla rezervatia stiintifica care se intinde pe 2.000 ha, iar langa lacul Gemenele functioneaza un laborator alpin, unic in tara, bazat pe cercetarea alpina a acestei rezervatii.
-in cadrul Parcului National Retezat exista trei puncte de observatii (Gura Zlata, la 795 m altitudine, Rotunda, la 1.100 m altitudine, pe valea Lapusnicului Mare si Pietrele, la 1.487 m altitudine, pe valea Stanisoara, care controleaza intrarea si iesirea turistilor prin punctul Saua Retezatului), o cabana a paznicilor, la Gura Zlata, si un laborator de cercetare (inaugurat in 1965), situat la l.770 m altitudine pe malul raului Rovina.

“Gorunul lui Horea” de la Tebea
-este de fapt un stejar pedunculat, situat in satul Tebea, comuna Baia de Cris. Sub coroana lui vorbea Horea, in anul 1784, motilor adunati, indemnandu-i la rascoala.
-trunchiul arborelui, retezat la inaltimea de 9 m, are o circumferinta de 9 m: de la taietura s-a dezvoltat un ram viguros. Varsta arborelui este apreciata la 400 de ani. In anul 1924, arborele a fost legat cu cercuri de otel si beton. In apropierea gorunului, la 30 de metri spre nord se afla mormantul lui Avram Iancu „Craiul muntilor”, mare luptator pentru unire.

Padurea Bejan
-reprezinta o rezervatie forestiera, situata la 5 km sud-vest de orasul Deva, pe platourile ce se inalta peste paraul Bejan (la 507 m altitudine). Aceasta rezervatie a fost infiintata in anul 1936 si are o suprafata de circa 500 ha.
-aceasta padure cuprinde toate speciile de stejar (gorun-Quercu petraea, stejar-Quercus robur, stejar pufos-Quercus pubescens, cer-Quercus cerris, garnita-Quercus frainetto, gorunita-Quercus dalechampii si tufa raioasa-Quercus virgiliana) din tara, in combinatie cu alte specii care au dat nastere unor hibrizi cu o mare valoare stiintifica.

Parcul dendrologic Simeria
-cunoscut si sub numele de “Arboretul de la Simeria”, aceasta rezervatie dendrologica este situata in nordul orasului Simeria (strada Biscarei, numarul 1), pe lunca Muresului, avand o suprafata de 70 ha.
-parcul a fost fondat in urma cu doua secole, pornind de la o padure de lunca cu specii de plop, ulm si stejari seculari si s-au introdus ulterior numeroase specii exotice. Acestea s-au aclimatizat, dand nastere parcului dendrologic.
-aceasta rezervatie complexa adaposteste aproape toate speciile de copaci autohtoni dar si elemente specifice Japoniei, Chinei sau Americii de Nord precum: chiparosul de California, ienuparul chinezesc, magnolii, bambusul, arborele de pluta, artarul de Manciuria, arboreal cu lalele etc.
-la intrarea in parc sunt prezente Gimnospermele pitice cu diferite specii de ienupar (Juniperus sabina, Juniperus communis, Juniperus virginiana), dar si trei specii de tuia, in asociatie cu diferite foioase, dintre care predomina stejarul (Quercus robur).
-fauna este reprezentata de fazanul auriu, rata turceasca, pauni, ursi carpatini etc.
-parcul dendrologic reprezinta o asociatie de mai multe tipuri de rezervatii: botanica (peste 560 de specii de plante lemnoase, unele unice in Romania), forestiera (cu arbori ce poseda dimensiuni impresionante si varste seculare), peisagistica si didactica.

Padurea de stejar de la Chizid
-constituie o rezervatie forestiera ce se intinde pe o suprafata de 129 ha, fiind situata in apropiere de orasul Hunedoara. Este predominata de gorun (Quercus dalechampii), acompaniata de lacramioara (Convallaria majalis), care da peisajului farmec si culoare.
-in trecut, aceasta padure a ocupat o suprafata mai intinsa in jurul orasului.