Home |

Banat
Asezare:
-regiunea Banatului se gaseste in partea vestica a tarii. Aceasta zona a tarii este compusa din judetele: Caras-Severin, Timis si Arad.

Vecini:
-nord: judetul Bihor;
-nord-vest: granita cu Ungaria;
-sud-vest: granita cu Serbia;
-sud: valea Dunarii;
-est: judetele Hunedoara, Gorj si Mehedinti.

Suprafata:
-regiunea ocupa o suprafata destul de importanta (judetul Timis este cel mai intins, ca suprafata, dintre judetele tarii).

Populatia:
-alaturi de romani, care numeric sunt preponderenti, mai traiesc si alte minoritati, precum svabi (colonizati in secolele XVII-XVIII din Germania) dar si maghiari, slovaci etc.

Orase:
-in aceasta parte a Romaniei sunt situate resedintele judetelor din aceasta zona, respectiv Resita (resedinta judetului Caras-Severin), Timisoara (resedinta judetului Timis), Arad (resedinta judetului Arad). Statiuni cunoscute sunt: Buzias (judetul Timis), Lipova (judetul Timis), Moneasa (judetul Arad), Baile Herculane (judetul Caras-Severin), Crivaia (judetul Caras-Severin), Semenic (judetul Caras-Severin), Trei Ape (judetul Caras-Severin).

Relief:
-fiecare dintre judetele existente in aceasta regiune (Caras-Severin, Timis, Arad) corespund unor diferite tipuri de relief;
-in judetul Caras-Severin predomina sectoare montane care apartin atat Carpatilor Meridionali (Muntii Godeanu, Tarcu, Cerna, Mehedinti), cat si Carpatilor Occidentali (Muntii Banatului). In partea de sud-vest se afla Defileul Dunarii, cu ingustarile de la Bazias, Pescari si Drencova;
-judetul Timis se caracterizeaza in cea mai mare parte printr-o zona de campie, numai in estul judetului inaltandu-se Muntii Poiana Rusca;
-judetul Arad apartine tot unei zone de campie Campia de Vest, trecerea spre Muntii Apuseni facandu-se prin intermediul unei zone deluroase-Dealurile de Vest.

Clima:
-intreaga regiune prezinta un climat temperat continental, moderat in partea nordica, in timp ce partea sudica se bucura de influente submediteraneene. In partea nordica predomina vanturile de vest, care aduc cantitati importante de precipitatii dinspre Oceanul Atlantic;
-partea sudica a Banatului se caracterizeaza prin veri calde si ierni blande, bogate in precipitatii. In timpul iernii, Muntii Semenicului atrag multi turisti care pot practica multiple sporturi de iarna, in principal schiul.

Cai de comunicatie
Transportul feroviar:
-regiunea este strabatuta de magistrala 1 care leaga capitala de vestul tarii, aceasta continuandu-se pana la marile orase din vestul Europei. Caile ferate strabat fie Valea Prahovei, fie Valea Oltului, trecand Carpatii Meridionali;
-caile ferate dateaza din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, linia Jimbolia-Timisoara fiind construita in 1857 (prima din tara cu o lungime de 78,7 km).

Transportul rutier:
-intreaga zona este strabatuta de o retea densa de sosele, cu numeroase noduri rutiere. Vestul tarii este traversat de drumul european E 70 de la Belgrad-Giurgiu (562 km pana la Timisoara) si cu deviatie pe E 81 pana la Sibiu-Sebes-Cluj-Napoca-Zalau-Satu Mare, iar din Sebes pe drumul european E 64 spre Deva-Arad.

Transportul fluvial:
-canalul Bega din judetul Timis este singurul curs navigabil, dintre raurile interioare ale tarii.

Transportul aerian:
-s-a dezvoltat datorita aeroporturilor din marile orase: Timisoara (aeroport international) si Arad.

Etnografia:
-caleidoscopul turistic bogat in traditiile atat de diferite, apartinand populatiilor romana, maghiara, sarba si germana, dezvaluie un melanj armonios intr-un ansamblu de obiceiuri specifice fiecarei etnii. Astfel, influenta germana se resimte in sistematizarea satelor din zona Banatului, cu strazi largi si drepte si casele ascunse in spatele unor porti mari de fier sau de lemn;
-cele mai importante manifestari folclorice sunt reprezentate de: Nedeea de la Tacasele-judetul Arad (in luna iunie), Targul Sarutului de la Halmagiu (judetul Arad), Sarbatoarea liliacului la Carasova (judetul Caras-Severin, luna mai);
-traditiile specifice cele mai insemnate sunt la nunta svabilor unde se danseaza vals si polca, la cea a ungurilor ceardasul, la bulgari si la sarbi kolo si sitno, iar la romani lugojana, hora si ardeleanca.