Home |

Basarab I Intemeietorul (1310?- 1352)
A fost primul domn al Tarii Romanesti atestat documentar, intemeietor de tara si de dinastie. A unificat formatiunile politice dintre Dunare si Carpati si a fost numit prin traditie Intemeietorul, fiind evocat ca erou al istoriei noastre in numeroase legende populare.
Basarab I a eliberat si teritoriile locuite de romanii care erau, politic sau economic, dependenti de Hanatul Hoardei de Aur.
Stapanirea sa se intindea asupra: Banatului Severinului, Olteniei, Munteniei si Basarabiei (teritoriul de la nordul gurilor Dunarii, luat tatarilor), care s-a numit astfel dupa dezrobitorul sau).
Intemeierea Tarii Romanesti nu a placut regelui Ungariei, care-si vede periclitate planurile de expansiune teritoriala la sud de Carpati, din aceasta cauza izbucnind conflicte. Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a recunoscut indirect titlul voievodal al lui Basarab (1317). Drept urmare, Papa Ioan al XXII-lea a adresat o scrisoare dominicanilor trimisi in Tara Romaneasca, prin carea acestia erau asezati sub protectia lui Basarab (1 februarie 1327). Stapanirea asupra Banatului de Severin a declansat conflictul dintre Basarab si Carol Robert. Regele Ungariei a fost indemnat de cativa nobili, precum Toma, voievodul Transilvaniei si Dionisie, fost castelan de Mehedinti, sa porneasca impotriva lui Basarab. In septembrie 1330 oastea ungara a trecut muntii prin Severin, spre Tara Romaneasca, iar Banatul de Severin a fost ocupat.
Pentru a evita razboiul, Basarab a trimis o oferta de pace care prevedea: cedarea Severinului, un fiu ca ostatic si o despagubire de razboi de 7000 marci de argint. Carol Robert a refuzat, desi a fost avertizat ca daca va continua expeditia „inlauntrul tarii, primejdia niciodata nu o va putea inlatura”. Basarab a pustiit locurile din calea dusmanilor. Oastea maghiara a inaintat pana spre Arges, dar suferind de foame, a trebuit sa se retraga pe drumul cel mai scurt spre Transilvania. Intr-o stramtoare din munti, la Posada, ii astepta oastea lui Basarab. Confruntarea decisiva s-a dat la 9- 12 noiembrie 1330. Victoria i-a apartinut lui Basarab , iar Cronica pictata de la Viena spune ca „ostasii regelui erau cu totul prinsi, ca niste pesti in mreaja”, iar „insusi regele abia a scapat cu cativa insi”, dupa ce si-a schimbat hainele cu ale unui slujitor. Victoria obtinuta de Basarab, in lupta de la Posada, a consfintit independenta Tarii Romanesti, iar urcarea pe tron a lui Ludovic I de Anjou (1342- 1382) a adus pacea intre cele doua tari.
Intr- un conflict cu sarbii, Basarab, s-a alaturat tarului bulgar Mihail Sisman.
A ctitorit biserica domneasca din Campulung, unde a fost si inmormantat, si biserica de la Arges, in naosul careia s-a descoperit o insemnare cu stirea mortii sale „in anul 6860”(1351- 1352).