Home |

Alexandru Lapusneanu (1552- 1561, 1564- 1568)
Ca si in cazul lui Vlad Tepes si domnia lui Alexandru Lapusneanu este invaluita in legenda.
Alexandru Lapusneanu este fiul nelegitim al lui Bogdan al III-lea, cu Anastasia din Lapusna. Numele sau real este Petru, dar si-a luat numele de Alexandru pentru ca trimitea, probabil, la domnul dinastiei Bogdanestilor, Alexandru cel Bun si la Alexandru Macedon (romanul popular Alexandria a cunoscut o mare circulatie in epoca). Nu se cunosc prea multe despre inceputul carierei lui, dar stim ca in epoca, in cronici, se intalnea un anume Petru Stolnicul.
A stat o perioada in Polonia si in Transilvania. Alexandru Lapusneanu a ajuns la tron cu sprijinul polonilor si al boierilor pamanteni.
Pretendentul si cei care il sprijineau jura, pe 5 septembrie 1552 la Bacuta, credinta suveranului Poloniei, Sigismund August, indatorandu-se, in caz de conflict, sa-i vina in ajutor cu 7.000 de calareti moldoveni.
Dupa asasinarea lui Stefan Rares, Lapusneanu intra in Moldova, pe tronul careia se afla un alt pretendent, Joldea, care era sprijinit de doamna lui Petru Rares, Elena. Joldea este prins de Lapusneanu, insemnat la nas si obligat sa se calugareasca, iar doamna Elena este ucisa. Lapusneanu se casatoreste cu fiica lui Petru Rares, Ruxandra si astfel isi intareste domnia.
In relatiile cu vecinii Alexandru Lapusneanu a fost prudent. Era prieten cu polonii, deorece a venit la domnie cu ajutorul lor, chiar in ianuarie 1553 el le trimite ajutor impotriva tatarilor. Nereusind sa organizeze o coalitie antiotomana care sa duca la eliberarea Moldovei, domnitorul a fost nevoit sa fie precaut fata de turci.
In 1556 a intervenit de partea familiei Zapolya, cu prilejul luptelor ce se purtau in Transilvania, prilej cu care a reusit sa recupereze Ciceul si Cetatea de Balta.
Lapusneanu a avut probleme cu boierii nestatornici, care isi faceau propriile aliante, uneori impotriva intereselor de stat ale tarii, lucru care l-a determinat pe domnitor sa omoare pe multi dintre dregatorii sai.
Intre cele doua domnii ale sale a fost domn Despot Voda, dar s-a urzit un complot al boierimii nemultumite, in frunte cu hatmanul Tomsa si Despot a fost ucis (1563). Tomsa, care preluase puterea, a fost alungat de Lapusneanu, care s-a intors cu ajutor turcesc. Tomsa a trebuit sa fuga in Polonia, unde a fost decapitat, la Liov, impreuna cu vornicul Motoc (1564).
Lapusneanu a dat atentie negotului si a stabilit iarmaroace la anumite sarbatori. A chemat mesteri zidari, pietrari, fierari de la Bistrita pentru a- si infrumuseta ctitoriile. S-a preocupat de extinderea agriculturii si in special de cresterea animalelor. S-au populat zone nelocuite. A infiintat dincolo de Prut, Scutaria de la Zavedeni. Aceasta ferma a fost realizata prin depopularea a 11-12 sate. A trimis in Ardeal femei care sa invete sa faca paine. Dupa 1558 a facut un targ la Hotin si apoi un targ periodic la Baia si Trotus. Moldovei ii erau interzise comercializarea cailor, vacilor si in special a oilor. Lapusneanu bate moneda pe sistemul dinarilor unguresti. A mutat capitala la Suceava.
In cea de-a domnie, numarul boierilor ucisi a fost mai mare decat in prima.
In vremea sa s-a dublat numarul dregatorilor. A ctitorit Manastirea Slatina, a rezidit Manastirea Bistrita, a facut un adaos la Putna, a fost primul ctitor la Pangarati si a facut donatii la Muntele Athos.
Ruxandra a continuat opera sotului sau, ridicand biserica Preacista din Roman si platind datoriile Muntelui Athos. Ruxandra a stat alaturi de sotul ei, iar in 1567 a trimis dupa doctori la Sibiu. Inainte sa moara, Lapusneanu- la cererea sa- a fost calugarit sub numele de Pahonie.
In 1568, la varsta de 33 de ani, Doamna Ruxandra a ramas vaduva, iar boierii l-au ales domn pe Bogdan Lapusneanu.