Home |

Timisoara, municipiu situat in extremitatea de vest a Romaniei, resedinta a judetului Timis, este situat in campia omonima, la 90 m. altitudine, pe canalul Bega, la 45 km est de granita cu Iugoslavia. Timisoara este cel mai important oras din jumatatea vestica a tarii.
Populatia: 328263 locuitori (1 iulie 2001): 154847 de sex masculin si 173416 feminin.
Este cel mai mare oras din Banat si al patrulea (ca numar de locuitori) din tara, dupa Bucuresti, Iasi si Constanta.
Suprafata 49,85 km2.
Densitatea: 6506 locuitori/km2.
Cai de comunicatie: important nod feroviar (8 linii de cale ferata) si rutier al tarii; dispune si de un aeroport international (inaugurat la 1 noiembrie 1980).
Timisoara este unul dintre cele mai insemnate centre economice, cultural-stiintifice, de invatamant, bancare, comerciale si turistice ale Romaniei.

Edificii culturale:
-orasul Timisoara este cunoscut ca un centru cu bogate traditii in domeniul invatamantului, stiintei si culturii. La Timisoara isi desfasoara activitatea o filiala a Academiei Romane, o Universitate de stat (27 septembrie 1962 si numita dupa 1990- Universitatea de Vest) si alte sase institutii de invatamant superior de stat (Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Stiinte Agricole a Banatului, Universitatea Tehnica-continuatoare a Institutului Politehnic infiintat la 10 noiembrie 1920 s.a.), cu un total de 47 de facultati (in anul scolar 1996-1997), in cadrul carora studiau 27520 studenti sub indrumarea a l654 profesori ; apoi trei universitati particulare cu 15 facultati, 4743 studenti si 243 profesori (1996-1997). Invatamantul liceal cuprinde 32 de astfel de institutii cu diferite profiluri;
-trei teatre dramatice de stat (Teatrul National „Mihai Eminescu“, Teatrul German de Stat, Teatrul Maghiar de Stat), un Teatru de opera si balet (inaugurat la 30 martie 1946), un Teatru de marionete si papusi, o Filarmonica de stat („Banatul“, fondata la 15 aprilie 1947), un ansamblu de cantece si dansuri („Banatul“). Primele manifestari teatrale sunt cunoscute la sfarsitul secolului XVIII, cand aici se prezinta operele „Rapirea din Serai” (1791) si „Flautul fermecat” (1796), doar la un an dupa ce avusese loc premiera la Viena. Pe scenele timisorene au concertat si muzicieni de exceptie precum Johannes Brahms, Franz Listz, George Enescu, Bela Bartok si altii;
-doua posturi locale de radio-emisie („Radio Timisoara“, inaugurat la 5 mai 1955 si „Radio Vest“, in 1990) si cinci de televiziune de stat si particulare (inaugurate dupa 1990), un observator astronomic;
-Bursa de marfuri (inaugurata la 11 martie 1994), sase sucursale ale Bancii Nationale a Romaniei si cinci sucursale ale unor banci particulare;
-numeroase biblioteci (intre care cea mai importanta este Biblioteca judeteana, infiintata in 1904, cu 668254 volume, in 1994), cinematografe, case de cultura;
-muzee: Muzeul Banatului reprezinta unul dintre cele mai mari muzee ale tarii si a fost infiintat in anul 1949, continuand traditiile muzeistice care dateaza din 1872 (sectia de istorie si arheologie) si 1874 (sectia de stiinte ale naturii). Sectia de istorie totalizeaza 50000 de exponate, prezentand cronologic etapele locuirii Romaniei, zona Banatului si Timisoarei. Colectia numismatica detine 30000 de piese de origine greaca, romana, bizantina, romaneasca, maghiara. Sectia de stiinte ale naturii cuprinde colectii de roci minerale, insecte (18000 de lepidoptere), de pasari (2500 de exemplare), piese din flora si fauna banateana. Sectia de etnografie cuprinde elemente de arta populara demonstrand ocupatiile traditionale, relevand colectii de icoane pe sticla si de ceramica. Sectia de arta ascunde bogatii inestimabile ale unor pictori precum N.Popescu, I.Zaicu, Corneliu Baba, N.Tonitza, N.Grigorescu, Theodor Pallady dar si a sculptorilor Corneliu Mendrea, Frederik Stork, Gheza Vida, Oscar Han, Ion Irimescu. Muzeul satului banatean, amenajat recent in Padurea Verde, cu constructii specifice gospodariilor banatene (casa de olar cu ratelier de la Bata, moara cu ciutura de la Toplet, mori de apa din Globurau si Bautar etc). Colectia muzeala Arhipiscopia Timisoarei cuprinde obiecte de arta religioasa- icoane pe lemn, sticla (secolele XVI-XIX), carti si manuscrise. Colectia muzeala Vicariatul, localizata in casa Vicariatului ortodox sarb cuprinde numeroase icoane si carti vechi, obiecte de cult, etc.;
-cinci galerii de arta, patru societati corale („Carmina Dacica“, „Sabin Dragoi“, „Bela Bartok“ „Sursum-Corda“), 23 de case editoriale de stat si particulare (intre care se remarca „Facla“);
-o contributie esentiala la mentinerea vietii culturale timisorene au avut-o si publicatiile aparute dupa 1918 precum “Banatul romanesc” (1919), foaia „Limba romana” (1920) si ziaul „Tara” (conduse de Camil Petrescu). Ziarele cotidiene cele mai importante sunt „Renasterea banateana“, „Timisoara“, „Temesvar Uj Szo“ (in limba maghiara), „Vest Matinal“, „Banater Zeitung“ (in limba germana) s.a.

Istoric:
-cele mai vechi urme ale existentei si activitatii umane descoperite in perimetrul municipiului Timisoara dateaza din Neolitic (unelte, arme, podoabe etc.). In mileniul II i.Hr., in aceasta zona exista o asezare locuita de triburi ale tracilor de Nord (sanctuare ale acestora au fost identificate in punctul Padurea Verde- 213 morminte, care constituie cea mai mare necropola din tara), care s-a dezvoltat fara intrerupere in Timisoara;
-urme ale culturii materiale geto-dacice (mileniul I i.Hr.), descoperite in arealul orasului, sunt reprezentate in special prin cutite din fier si monede romane care circulau in Dacia. Descoperirile arheologice si monetare (in 1899 s-au gasit intr-un vas ingropat 32 de monede romane) atesta existenta pe vatra Timisoarei a mai multor asezari rurale romane in cartierele actuale Mehala, Calea Aradului;
-o serie de marturii arheologice dovedesc existenta asezarii Timisoara in secolul X, dar aceasta este amintita indirect si intr-un act din 1177 in care se consemneaza printre demnitari un anume Pancracius, „comes Temisiensis“ (comite al Timisului);
-unii cercetatori lanseaza ipoteza datei atestarii documentare, afirmand ca prima mentiune a Timisoarei este cuprinsa intr-un act din 1138, dar majoritatea autorilor de lucrari referitoare la Banat si Timisoara considera ca localitatea apare atestata pentru prima oara intr-un act din 1212, cu numele Castrum Temissiensis (sau Castrum regium Themes). Ulterior, este consemnata frecvent in documente, cu diferite denumiri: Terra castri de Tymes (1266), specificandu-se ca aceasta avea o cetate puternica si bogata. Pozitia geografica favorabila in raport cu drumurile comerciale au transformat cetatea intr-un punct cheie in lupta impotriva dusmanilor care vroiau sa asedieze orasul;
-documentele vremii vorbesc despre mai multe apelative ale orasului, care au suferit de-a lungul timpului modificari in scriere: Datumin Temeswar (Themeswar sau Temuswar) in 1315; Themesuar (1315); Castrum nostrum (regis) de Thumuswaar (1323); Plebanusde Temes (1334), Temesvar (1349), Temesvar (1441-1444), Timeswar (1560) etc.;
-orasul a avut o istorie zbuciumata, presarata cu episoade ale navalirii dusmanilor. Un astfel de atac a avut ca efect distrugerea orasului in mare parte in timpul invazei tatare din 1241. Asezarea s-a refacut repede, devenind la inceputul secolului XIV unul dintre cele mai importante centre economice si militare ale Banatului. Datorita rolului pe care il juca in regiune, Timisoara este mentionata ca oras (1342);
-in 1307, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, a poruncit sa se construiasca aici un castel, pe o colina aflata la sud de cetate. Dezvoltarea orasului s-a bucurat si de sprijinul (in prima jumatate a secolului XV), voievodului Iancu de Hunedoara, care a refacut fortificatiile vechii cetati (construita la inceputul secolului XII) si a amplificat (1441-1443) castelul Huniazilor (edificiu ridicat la inceputul secolului XIV de regele Ungariei Carol I Robert de Anjou);
-Rasculatii condusi de Gheorghe Doja la 15 iulie 1514 asediaza cetatea, dar sunt infranti de armata voievodului Transilvaniei, Ioan Zapolya, conducatorii rascoalei fiind prinsi si executati prin metodele cele mai crude de tortura (20 iulie 1514);
-urmeaza o perioada de dominatie otomana, dupa ce orasul este cucerit de turci la 26 iulie 1552, sub conducerea lui Ahmed Pasa. Vreme de 164 de ani asezarea devine resedinta pasalacului Timisoara, perioada in care a devenit un oras mare, unde functionau o universitate musulmana si numeroase pravalii. In aceasta perioada au loc numeroase imbunatatiri si constructii edilitare: s-au pavat strazile cu lemn, s-au construit bai turcesti, hanuri, scoli s.a.;
-data de 18 octombrie 1716 inseamna sfarsitul perioadei de dominatie turca, caci garnizoana otomana a fost alungata de trupele austriece comandate de Eugeniu de Savoia, iar orasul Timisoara a devenit capitala Banatului si mai apoi a Comitatului Timisoara, administrat de austrieci ca domeniu al Coroanei habsburgice;
-in perioada 1724-1765, austriecii au ridicat la Timisoara o noua cetate, de tip Vauban (demolata in secolului XIX). Anii urmatori au insemnat o noua etapa de inflorire economica, cand s-au efectuat (1727 si 1760) lucrari ample de indiguire si canalizare a raului Bega, de desecare a zonelor mlastinoase pentru a facilita extinderea orasului. S-au construit Primaria (1731-1734), in stil baroc, Catedrala romano-catolica (1736-1773, cu unele intreruperi), un spital militar (1730). Anul 1780, aduce Timisoarei statutul de oras regal liber, in prima jumatate a secolului XVII;
-la Timisoara au fost colonizate numeroase familii de svabi, in secolul XIX. In prima jumatate a veacului XIX, orasul se dezvolta puternic din punct de vedere economic, demografic, urbanistic, comercial etc., ajungand la sfarsitul secolului un centru industrial important, cu numeroase dotari urbanistice, multe dintre ele adevarate inovatii in acea epoca (iluminat electric public, retea telefonica si de transport in comun cu tramvaiul etc.), in care functionau peste 60 de fabrici, circa 1200 de magazine si in care locuiau 70000 de oameni (fata de 17669 locuitori in 1850);
-la 1 decembrie 1918, o data cu revenirea Transilvaniei si Banatului la Romania, Timisoara iese de sub autoritatea Imperiului Austro-Ungar, care pusese stapanire pe aceste locuri in 1867;
-in timpul celui de-al doilea razboi mondial, armata romana a desfasurat lupte grele pentru apararea orasului Timisoara in fata ofensivei hitleristo-horthyste (12-13 septembrie 1944), soldate cu multi raniti si morti;
-anul 1989 a adus multiple proteste ale populatiei impotriva regimului comunist in noaptea de 15 spre 16 decembrie. Autoritatile comuniste au incercat sa-l evacueze cu forta din locuinta sa pe pastorul reformat Tokes Laszlo, dar populatia orasului a ripostat. Fortele de ordine, fidele regimului Ceausescu, au intervenit cu brutalitate, evenimentele amplificandu-se cu repeziciune, determinand declansarea unor manifestatii pasnice de strada in dimineata zilei de 16 decembrie, prin care se cerea rasturnarea de la putere a lui Nicolae Ceausescu si inlaturarea regimului communist. Dar in zilele care au urmat a fost un adevarat macel, caci orasul a cazut prada gloantelor autoritatilor, provocand 96 de morti si sute de raniti. Orasul Timisoara a fost declarat oras-martir la 12 ianuarie 1990.

Monumente:
-castelul Huniazilor (construit in anii 1307-1318 in timpul lui Carol I Robert de Anjou, refacut si amplificat de voievodul Iancu de Hunedoara in perioada 1443-1447 si restaurat intre 1852 si 1856), gazduieste in prezent Muzeul Banatului, Bastionul Cetatii si fragmente de ziduri ale cetatii (secolului XV-XVIII, restaurate in anii 1971-1972);
-casa printului Eugeniu de Savoya (1717)-cel care a reusit sa elibereze orasul de turci si de numele caruia sunt legate actiuni de amenajare a cursurilor de apa si de sistematizare a asezarilor din Banat;
-cladirea Primariei vechi, construita in stil baroc si renascentist in secolul XVIII, dupa planurile arhitectului italian Pietro del Bonzo, inaugurata la 15 februarie. Constructia a fost ridicata pe o fosta baie turceasca ce data din anul 1675. Cladirea a fost restaurata in 1782 si apoi in 1935, cand i-a fost schimbat complet aspectul prin inlocuirea ornamentatiilor baroce cu altele in stilul Renasterii;
-Catedrala romano-catolica, zidita in perioada 1736-1774 (cu unele intreruperi din cauza epidemiei de ciuma1736-1754 si 1755-1774), in stil clasic (cu elemente decorative baroce), dupa planurile arhitectului vienez Josef Emanuel Fischer von Erlach, fiul lui Johann Bernhard Fischer von Erlach (cel care a construit palatul imperial Schonbrunn din Viena). Catedrala pastreaza picturi murale interioare originale, executate de Josef Schof si Michael Unterberger, precum si o orga cu motor electric construita in 1906. Clopotul catedralei (l160 kg) a fost turnat la Buda in anul 1763;
-Palatul „Deschau“ (1735, renovat in 1802), in stil neoclasic;
-Palatul Episcopal romano-catolic (1743-1752, renovat in 1809), in stil baroc; claustrul Manastirii franciscane (1733-1736), azi sediul Scolii populare de arta;
-biserica sarbeasca avand hramul „Sfantul Gheorghe“, in stil baroc (1745-1755, cu unele refaceri din anii 1791-1792 si picturi murale interioare executate de Constantin Daniel intre 1834 si 1843);
-biserica romano-catolica avand hramul „Sfanta Ecaterina“, construita in anii 1752-1755 dupa planurile arhitectului Johann Lechner in stil baroc, cu elemente renascentiste (cu unele interventii din 1896). Biserica poseda o orga pneumatica cu 30 de registre;
-Palatul Prefecturii, construit in 1754, in stil baroc, dupa planurile arhitectului J. Klein, renovat in anii 1774 si 1885, azi sediul Muzeului de Arta;
-biserica Mizeri-cordienilor(1735-1737, cu unele refaceri din 1851);
-biserica greco-catolica avand hramul „Nasterea Maicii Domnului“ (1763);
-biserica romano-catolica „Iosefin“(1774);
-biserica sarbeasca avand hramul „Sfantul Nicolae“(1792-1796, pictata in anii 1819-1820 de Nicola Aleksic);
-bisericile din lemn, cu hramurile „Sfantul Dumitru“ (1774), stramutata din satul Hodos, si „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil“ (secolului XVIII), stramutata din satul Tupla;
-Palatul Dicasterial (300 de camere si 150 de anexe), construit in anii 1850-1854, in stilul Renasterii (imita palatul Strozzi din Florenta). Actualul tribunal a fost declarat monument de arhitectura;
-cazinoul militar (1788), azi Casa Armatei;
-cladirea spitalului militar (1764-1766, cu modificari din 1817-1818); Sinagoga (1863-1865), construita dupa planurile arhitectului Ignaz Schumann);
-cladirea Teatrului National, construita in perioada 1874-1877 dupa planurile arhitectilor Ferdinand Fellner si Hermann Helmer, cu unele refaceri din 1923, efectuate sub conducerea arhitectului Duiliu Marcu;
-biserica romana ortodoxa cu hramul „Sfantul Ilie“, construita in 1911 dupa planurile arhitectului Ion Niga si pictata in 1913 de Ion Zaicu;
-Catedrala ortodoxa a Mitropoliei Banatului, cu hramul „Sfintii Trei Ierarhi“, construita in perioada 20 decembrie 1936-1946 (sfintita la 6 octombrie 1946 in prezenta regelui Mihai I) dupa planurile arhitectului Ion Trajanescu (constructor Tiberiu Eremie). Cladirea a fost construita in stil bizantin avand dimensiuni importante: 63 m. lungime, 32 m. latime si 83,7 m. inaltime (turla principala). Catedrala pastreaza picturi murale interioare originare, executate in tempera si ulei de Atanasie Demian. In pronaosul catedralei se afla racla cu moastele Sfantului Ierarh Iosif cel Nou, adusa in 1956 de la Manastirea Partos. Catedrala poseda sapte clopote, cu o greutate totala de 8000 kg, armonizate de compozitorul Sabin Dragoi. In subsolul cladirii se adaposteste o frumoasa colectie de arta medievala cu expozitie de icoane si picturi vechi;
-Bastionul reprezinta unul dintre vestigiile Timisoarei, construit in stil Vauban in secolul XVIII. Aici se gaseste si un izvor cu apa minerala indicat in boli ale stomacului, in boli de nutritie si hepatobiliare;
-Monumentul „Sfanta Treime“(1740, restaurat in 1994-1995), construit in stil baroc pentru comemorarea victimelor ciumei care a afectat orasul intre 1738-1739;
-statuile Sfintei Maria si Sfantului Ioan Nepomuk, realizate in 1756 de sculptorii Blim si Wasserburger;
-statuia „Lupa capitolina“ daruita (in 1926) Timisoarei de catre municipalitatea Romei in 1926. Se mai numeste ”Lupoaica” sau statuia lui Romulus si Remus;
-bustul lui Victor Babes, opera a sculptorului Romulus Ladea; Biserica martirilor (in constructie din 1994);
-recunoscut ca “oras al florilor”, Timisoara are numeroase parcuri, majoritatea fiind amenajate pe dreapta Begai. Parcul Central este un loc ideal de relaxare, pentru copii in special fiind recent inzestrat cu dotari in acest sens. In partea estica exista un monument in marmura alba-Monumentul eliberarii, ridicat in cinstea eroilor cazuti in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Parcul Rozelor cu peste 7000 de trandafiri dispusi intr-un aranjament floral original. In acest parc se afla un teatru de vara cu o capacitate de 4000 de locuri. Parcul Copiilor prezinta arbori exotici care alaturi de cei autohtoni (stejari seculari) dau un farmec aparte peisajului. Alte locuri de agrement sunt parcul Alpinet (pe malul stang al Begai), Parcul Poporului, Parcul Botanic si Padurea Verde (in partea central-nordica a orasului).

Turism:
-la Timisoara au loc anual Festivalul international de folclor (din 1989) si Festivalul dramaturgiei romanesti (din 1991);
-orasul Timisoara detine multe „recorduri” pe plan national: primul teatru din Timisoara a luat fiinta in 1753, prima linie de tramvai cu cai (6 km lungime) a fost inaugurata la 8 iulie 1869 (fiind primul oras din Romania si al cincilea din lume care a folosit tramvaiele ca mijloc de transport in comun), primul tramvai electric la 27 iulie 1899, iar primele linii de troleibuz la 15 noiembrie 1942. Totodata, Timisoara este primul oras din Romania in care a fost introdus (1855) iluminatul public cu gaz si primul oras din Europa iluminat public cu electricitate (12 noiembrie 1884), precum si primul oras din Romania care a beneficiat de o linie de telegraf (1853), intre Viena- Timisoara si Sibiu;
-orasul Timisoara reprezinta o destinatie turistica de mare importanta, care este vizitata anual de numerosi turisti. Posibilitatile de cazare sunt oferite de hotelurile: Banatul, Nord, Central, Timisoara, Continental sau la hanul Timis si la popasul turistic Padurea Verde.