Home |

Constanta, municipiu si oras-port maritim, in extremitatea de sud-est a Romaniei, resedinta judetului cu acelasi nume, este situat pe tarmul de vest al Marii Negre, la 0-60 m. altitudine.
Populatie: 348269 locuitori (1 iulie 2001): 161429 de sex masculin si 174880 feminin.
Suprafata: 12964 km2.
Densitatea (fiind incluse si Palazu Mare si Mamaia): 5963 locuitori/km2.
Cai de comunicatie: aeroport international, situat la 27 km nord-vest de oras, in comuna Mihail Kogalniceanu;nod feroviar (statia de cale ferata inaugurata la 4 octombrie 1860) si rutier;cel mai mare port maritim al Romaniei si al Marii Negre, cu un trafic de circa 80000 tone marfuri anual. In 1878, portul Constanta dispunea de 200 m. diguri si 4 ha incinta portuara. La 16 octombrie 1896 a inceput constructia portului modern Constanta sub conducerea inginerului Anghel Saligny, iar la 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea acestuia, in prezenta regelui Carol I. In aceasta perioada au fost realizate un dig de larg, de 1377 m. lungime, digul de Sud (1497 m.), cu farul rosu, danele de incarcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferata s.a. Suprafata platformei portuare era de 119 ha. In prezent, datorita lucrarilor de extindere in zona Constanta Sud-Agigea, suprafata platformei portuare este de 3222 ha (din care 1518 ha acvatoriu), iar lungimea digurilor de adapostire insumeaza 18 km. Portul de astazi mai dispune de 224 dane operative, 65 km fronturi de acostare, 280 km drumuri, 324 km linii de cale ferata etc., la Constanta putand opera nave de maxim 250 000 tdw. Constanta este cel mai mare port maritim al tarii si din bazinul Marii Negre. Pe aici se realizeaza cea mai mare parte a exportului si importului Romaniei (circa 60%). Traficul inregistrat in portul Constanta, la sfarsitul anului 1995 a fost de 34,85 mil.t de marfuri, ceea ce il situeaza pe locul 8 in Europa si locul 13 in lume.

Edificii culturale:
-Universitatea de stat „Ovidiu“cu patru facultati, 9515 studenti si 658 profesori (anul scolar 1996-1997); Universitatile particulare „Hyperion“ si „Andrei Saguna“; Institutul de marina „Mircea cel Batran“. Sistemul liceal numara 22 de astfel de edificii, unele cu o veche traditie precum Liceul Pedagogic (1893) si Liceul „Mircea cel Batran” (1896);
-cinci teatre (dramatic, de papusi, de opereta, de balet clasic si contemporan si de estrada); Filarmonica „Marea Neagra“;
-11 muzee: Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie (colectii de arheologie preistorica, greaca, romana, bizantina, medievala: unelte din silex, ceramica, arme, statui - intre care se remarca statuetele zeitei Fortuna, protectoarea vechiului Tomis, a Sarpelui fantastic sau „Glicon“ s.a. -, vase de sticla, bijuterii, monede din aur, argint, bronz etc.); Muzeul de Arta (pictura, sculptura si grafica romaneasca, semnate de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Corneliu Medrea, Vida Gheza, Marcel Chirnoaga s.a.);
-Edificiul Roman cu mozaic expune pavimentul cu mozaic al Agorei de secol IV din orasul antic Tomis, ancore, amfore, lingouri, marfuri de pe corabii, statuete, mozaic policrom etc. A fost descoperit in anul 1959 si dateaza din secolul IV e.n., cu o suprafata de peste 2000 m2, dintre care astazi se pastreaza mai putin de 700 m2;
-Muzeul de Arta Populara (colectii de arta populara dobrogeana: port popular, tesaturi, ceramica, scoarte etc.);
-Muzeul Marii, cu o bogata colectie de fauna acvatica provenita din apele lumii;
-Muzeul Marinei (istoria marinei romanesti si a flotei comerciale, amfore grecesti, armament, documente etc.) aflat intr-o cladire din 1908;
-Muzeul de Istorie Militara (arme, uniforme, medalii, documente, fotografii);
-Muzeul de sculptura „Ion Jalea“ (108 lucrari - statui, busturi, desene, schite, reliefuri s.a., donate de Ion Jalea);
-Complexul Muzeal de Stiintele Naturii cuprinde: Aquarium (cu circa 300 specii), Planetarium (prezentarea de imagini a boltii ceresti), Observatorul Astronomic (unde cu ajutorul unui telescop cu oglinda rotitoare si o luneta se fac observatii asupra Soarelui si a Luni) si Delfinarium (o piscina de circa 1200 m3 in care evolueaza delfini dresati), Microdelta (reconstituire a Deltei Dunarii) etc. ;
-104 biblioteci, intre care se remarca Biblioteca judeteana Constanta, fondata in 1931, cu 529688 volume, in 1994, cinematografe etc;
-post local de radio-emisie si de TV (din 1990);
-manifestarile culturale cele mai importante sunt reprezentate de cele organizate in sezonul turistic dar si in afara lui: Pontica, Decada discursului romanesc, Tabara anuala de pictura (din 1973), Concursul national de muzica usoara romaneasca Mamaia, Festivalul cantecului si dansului popular, Targul de arta populara, Gala filmului de animatie etc.

Istoric:
-orasul de astazi este situat pe teritoriul anticei colonii grecesti Tomis, intemeiata de colonistii din Milet la sfarsitul secolului VII-inceputul secolului VI i.Hr. (sapaturile arheologice au scos la iveala amfore din perioada elenistica, opaite, vase din sticla, bijuterii, obiecte de toaleta, o trusa chirurgicala etc.);
-cea mai veche atestare documentara a orasului grecesc Tomis dateaza din secolul III i.Hr., cand a constituit obiectul unui conflict intre Byzantion (azi Istanbul) si Callatis (aliata cu Histria) pentru stapanirea localitatii Tomis;
-dupa anul 260 i.Hr., orasul capata dreptul sa bata moneda (emisiuni din bronz, cele mai multe avand pe avers capul lui Zeus in cununa de iedera, iar pe revers inscrisul TOMI); in timpul lui Mithridates VI Eupator, regele Pontului (112-63 i.Hr.), au fost emisi si stateri din aur;
-dupa anii 72-71 i.Hr., in urma expeditiei lui Terentius Varro Lucullus (proconsulul Macedoniei), Tomis a intrat sub influenta romana timp de un deceniu (in iarna anului 62-61 i.Hr. romanii au fost alungati), dupa care a fost luat in stapanire de getii condusi de Burebista;
-in anul 29-28 i.Hr., Dobrogea, inclusiv orasele pontice Histria, Tomis, Callatis, au fost readuse sub stapanirea directa romana, (in fruntea lor fiind numiti proconsuli) pana in anul 46 d.Hr. In aceasta perioada, din porunca imparatului Augustus, a fost exilat la Tomis (intre anii 9 si 17 d.Hr.) si a murit aici marele poet latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso, 43 i.Hr.-17 d.Hr.);
-in secolele I-III, pe cand era resedinta guvernatorului roman a provinciei Moesia Inferioara, orasul Tomis a cunoscut o dezvoltare economica si politica infloritoare, devenind cel mai mare port de pe tarmul Pontului Euxin (Marea Neagra) si sediul Federatiei cetatilor grecesti pontice;
-din perioada stapanirii romane (secolele II-III) au fost scoase la iveala coloane cu efigii (Dioscurii si Hercule) pe console, statui si reliefuri de cult, cu imaginile mai multor divinitati (Fortuna cu Pontus, Asclepios, Sarpele Glicon, Isis, Cavalerul trac, Dyonissos, Mercur, Iunona etc.), monede, ceramica, bijuterii etc;
-orasul Tomis devine capitala provinciei romane Scynthia, iar orasul este intarit cu fortificatii de catre imparatul Justinian (527-565 i.e.n), si vor face fata ulterioarelor invazii ale populatiilor migratoare din secolele VI-VII. Un astfel de asalt are loc in anul 269 d.Hr., in timpul puternicei invazii a gotilor, veniti pe mare, orasul Tomis a rezistat datorita zidurilor groase de aparare care erau facute de romani. Din ansamblul incintei fortificate facea parte si portul Tomis, cu mai multe complexe arhitecturale intre care se remarca un emporiu (edificiu amenajat pentru operatii si tranzactii comerciale) cu doua niveluri (unul inferior, destinat depozitelor de marfuri si altul superior cu o mare sala acoperita, pentru tranzactii comerciale). Aici a fost descoperit un splendid pavaj de mozaic policrom, cu aspectul unui covor oriental, cu motive geometrice (cercuri, patrate, dreptunghiuri) si elemente vegetale (vita de vie) in culorile rosu, bej, caramiziu, verde inchis, alb, pastrat nealterat, de dimensiuni mari (2000 m: 100 x 20 m.); in interiorul cetatii au mai fost identificate mai multe bazilici din secolele IV-V d.Hr. si unele inscriptii grecesti si latine din secolele V-VI;
-in secolul IV d.Hr. localitatea a luat numele de Constantin (dupa numele imparatului Constantin cel Mare, care a construit aici, printre altele, cartierul Constantiniana), nume adoptat si de turcii otomani, in vremea stapanirii lor asupra Dobrogei, sub forma de Kustenge;
-in perioada 680-971 orasul a facut fata tot mai greu atacurilor repetate ale slavilor, bulgarilor si avarilor. Din secolul X, intra din nou in stapanirea Bizantului, fiind mentionat pe hartile de navigatie maritima bizantine si genoveze. La sfarsitul secolului XIII, genovezii au intemeiat aici o colonie, au construit o schela noua si un far (1300), care exista si azi, si au atribuit localitatii numele de Constanza. Ulterior, localitatea a aparut consemnata cu numele Constantia pe mapamondul lui Fra Mauro (1457), Constantza pe portelanul spaniol al lui Domingo Torni in Geographia lui Mercator (mijlocul secolul XVI) si Constanta in secolul XII;
-in timpul domniei lui Mircea cel Batran (1386-1418), Constanta impreuna cu intreaga Dobroge s-a aflat sub autoritatea voievodului, iar in 1417 Dobrogea a fost cucerita de turci, care au mentinut-o sub stapanirea lor timp de peste 400 de ani, pana la Rzboiul de Independenta din 1877;
-desi in Evul Mediu localitatea nu a mai avut o importanta deosebita, prin portul sau se exportau, totusi, majoritatea produselor romanesti destinate orasului Istanbul. Dupa o perioada de declin, Constanta a cunoscut o dezvoltare deosebita dupa Razboiul de Independenta (1877-1878), cand a devenit principala „poarta“ maritima a Romaniei;
-declarat municipiu la 17 februarie 1968, Constanta are in subordine administrativa 2 localitati componente: Mamaia si Palazu Mare.

Monumente:
-ruinele Cetatii Tomis;
-Edificiul (emporiu) roman cu mozaic (secolul IV d.Hr.), in cadrul caruia este conservat, nealterat, un mozaic de 2000 m2, compus din elemente florale si motive geometrice in culorile rosu, bej, maron, verde inchis si alb; cu o splendida fantana cu apa potabila (28 m. adancime) din epoca romana. Mozaicul are o suprafata de peste 2000 m2, dintre care astazi se pastreaza mai putin de 700 m2, complexul facand legatura intre nivelul orasului si cel al portului antic. Mozaicul conservat intr-o stare excelenta, reprezinta pardoseala primei terase, probabil a unei uriase sali sub care se aflau celelalte doua, probabil reprezentand magaziile portului;
-Marea moschee, zidita in 1910-1912, in stil maur, dupa proiectul savantului Gogu Constantinescu, fiind o copie fidela a moscheii Konia din Anatolia (Turcia), cu un minaret de 50 m. inaltime;
-geamia „Hunchiar“ (1867-1868), in stil maur, cu un minaret de 24 m. inaltime. A fost construita de sultanul Abdul Aziz, ale carui lucrari au fost terminate in anul 1868;
-biserica greaca, cu hramul „Schimbarea la Fata“, construita in 1865-1867 dupa planurile lui I. Teoharidi;
-catedrala ortodoxa cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel“, construita in 1883-1895 dupa planurile lui Ion Mincu (in stil greco-roman, dar intr-o maniera traditional romaneasca), cu picturi murale interioare de D. Mirea. Distrusa partial de bombardamente in 1941, biserica a suferit reparatii capitale in 1946-1951 si a fost repictata, in stil bizantin, in 1959-1965 de Gheorghe Popescu si Niculina Dona-Delavrancea. Aici se afla moastele Sfantului Pantelimon, aduse din Grecia in 1931;
-catedrala romano-catolica (1885);
-biserica armeneasca, ctitorie din 1880 a lui N.Torosian;
-biserica bulgara (1890);
-biserica romano-catolica construita in 1937-1938 dupa planurile arhitectului Romano de Simon;
-bisericile ortodoxe cu hramurile „Sfantul Gheorghe“ (1905-1911, cu picturi murale realizate de pictorul Nicolae Tonitza si terminata in 1934) si „Sfintii imparati Constantin si Elena“, ridicata in anii 1934-1937 dupa planurile arhitectului C.Ionescu-Berechet. Biserica a fost ridicata in stil bvrancovenesc;
-Cazinoul - emblema turistica si simbolul orasului Constanta - construit in 1907-1910 dupa planurile arhitectului Daniel Renard si restaurat in anii '80; cladirea fostei Primarii (1896), azi sediul Muzeului de Arta Populara; cladirea fostei Prefecturi, construita in 1908-1912 dupa planurile arhitectului E. Lescovar, azi sediul Casei Armatei; cladirea Tribunalului, ridicata in 1908-1912 dupa planurile arhitectului E. Lescovar; cladirile Scolii de Marina (1908-1909), azi Muzeul Marinei, Bursei (1900-1905), Bibliotecii judetene (1924-1931), Garii maritime (1930-1935) s.a.;
-Hotelul „Carol I“ construit in 1882 dupa planurile arhitectului Alexandru Orascu; Farul genovez (8 m inaltime), datand din anul 1300; Farul vechi (1860-1861);
-„Farul genovez” construit intre 1858-1860 de compania engleza Danube and Black Sea Railway care executase si calea ferata Constanta-Cernavoda, a functionat pana in 1913. Lucrarile au fost executate de Alekson Aslan;
-„Termele romane”, baile publice ale Tomisului construite in aceeasi perioada cu Edificiul roman cu mozaic, din care se identifica o mare sala de circa 3000 m3, pardosita cu marmura;
-Bazilicile antice – descoperite in numar de cinci, datand din secolele V-VI e.n., amintesc ca Tomisul era sediul unei episcopii;
-Zidul de incinta al vechii cetati, in lungul Bulevardului Republicii si in Parcul Arheologic, reprezinta zidul de aparare al Tomisului , desfasurat in partea de nord/nord-vest si sud/sud-est al orasului. In prezent, se vede pe o lungime de 600 m, executat din piatra si mortar, gros de 3 m si prevazut cu turnuri, bastioane si porti;
-statuia poetului latin Publius Ovidius Naso, avand o inaltime de 2,60 m., asezata pe un soclu inalt de 2,68 m., dezvelita in 1884, este opera sculptorului italian Ettore Ferrari (1849-1930) - cel care a realizat faimoase statui in toate marile orase ale lume, precum statuile lui Garibaldi (la Rovigo), ale lui Giuseppe Mazzini si Giordano Bruno (la Roma), Abraham Lincoln (la Washington) si Ion Heliade Radulescu (amplasata in Piata Universitatii din Bucuresti); busturile poetului Mihai Eminescu (opera in bronz, din 1930, creatie a lui Oscar Han) amplasat pe faleza, a istoricului Vasile Parvan (opera din 1957 a lui Ion Irimescu) si naturalistului Grigore Antipa (opera din 1958 a Militei Petrascu); statuia lui Anghel Saligny (creata in 1957 de catre Oscar Han), amplasata pe faleza, in fata portului; basorelieful de pe peretele Muzeului Arheologic din parcul central, realizat in 1964 de catre Ion Jalea; statuia „Arcusul“ (opera din 1961 a lui Ion Jalea), amplasata pe faleza; statuia „Aruncatorul cu discul“ (opera din 1958 a lui Boris Caragea), amplasata, de asemeni, pe faleza; grupul statuar „Faun si Nimfa“, autor Constantin Baraschi (1963); grupul statuar realizat in 1959 de catre Corneliu Medrea si amplasat pe faleza („Pescarii”). Alte monumente mai sunt: „Monumentul Victoriei” opera aceluiasi Boris Caragea (1968), „Fantana Cinetica”, autor Constantin Lucaci;
-orasul are si parcuri frumoase precum: Parcul teatrului, Parcul garii, Parcul copiilor, Parcul Tomis-Mircea cel Batran, Parcul Tabacariei.

Turism:
-orasul Constanta reprezinta un important centru turistic si statiune balneoclimaterica estivala, cu climat maritim, excitant-solicitant, cu veri calduroase (media termica a lunii iulie > 22°C) si ierni blande (in ianuarie temperatura medie de 0-1°C). In lunile de vara, cerul este mai mult senin, soarele stralucind, in medie, 10-12 ore pe zi. Factorii naturali de cura sunt apa Marii Negre, clorurata, sulfatata, sodica, magneziana (mineralizare 15,5%o) si climatul maritim, bogat in aerosoli salini si radiatii solare. Dispune de o plaja intinsa, cu nisip fin, amenajata pentru cure de helioterapie si talasoterapie. Statiunea este indicata, deopotriva, pentru odihna in perioada vacantelor de vara, cat si pentru tratarea unor boli ca: hipotiroidism, limfatism, anemii secundare, rahitism, decalcifieri, unele dermatoze, afectiuni reumatismale s.a. Sub administrarea sa se afla si statiunea balneoclimaterica Mamaia;
-din orasul Constanta se pot face excursii pe litoralul Marii Negre in staiunile Eforie, Venus, Techirghiol, Costinesti, Mangalia, Saturn, Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp, 2 Mai, Navodari;
-cazarea turistilor in Constanta se realizeaza la cele 10 hoteluri: Palas, Continental, Tineretului etc, dar si la casute: Cismea, Peninsula, iar in Mamaia- la cele 74 de hoteluri, 26 vile turistice, 5 campinguri si un han.