Home |

Cluj-Napoca, municipiu in partea central-nord-vestica a Romaniei, resedinta judetului Cluj, este situat in nord-vestul Podisului Transilvaniei, la 345-360 m. altitudine, pe cursul mijlociu al Somesului Mic, inconjurat de Dealurile Clujului si Feleacului (Feleac 754 m., Peana 832 m., Dealul Lombului 673 m. s.a.).
Populatie: 331992 locuitori (1 iulie 2001): 158557 de sex masculin si 173435 feminin.
Suprafata: 42 km2.
Densitatea: 7917 locuitori/km2.
Cai de comunicatie: aeroport (Someseni), statie de cale ferata si nod rutier.
Este unul dintre principalele centre industriale, financiare, cultural-stiintifice, de invatamant si artistice ale tarii.

Edificii culturale:
-in Cluj-Napoca functioneaza o Filiala a Academiei Romane, noua institutii de invatamant superior, cu 49 de facultati., 36616 studenti si 2666 cadre didactice in anul scolar 1996-1997 (Universitatea „Babes-Bolyai“, inaugurata la 10 noiembrie 1872, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicina si Farmacie, Universitatea de Stiinte Agricole, Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu“, Academia de Muzica „Gheorghe Dima“). Invatamantul liceal dispune de 28 de licee cu limba de predare romana si 4 cu predare in limba maghiara. Inceputurile invatamantului dateaza din secolele XIV-XV (cand apar primele scoli orasenesti), iar in 1557 se infiinteaza Colegiul protestant cu doua trepte „trivium” si „quadrivium”, prima scoala cu predare in limba romana, ia nastere in 1825. In anul 1919 se infiinteaza Universitatea Daciei superioare unde au predat mari personalitati precum V.Parvan, N.Iorga, E.Racovita, V.Babes, Al.Borza, G.Valsan;
-numeroase institute de cercetare (Institutul de Istorie si Arheologie, Institutul de Lingvistica si Istorie Literara, Institutul de Speologie „Emil Racovita“ (primul institut de profil din lume, datand din 1921), Institutul Oncologic, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Institutul de Matematica, Institutul de Cercetari Chimico-Farmaceutice etc.);
-doua teatre dramatice, de stat (unul in limba romana si altul in limba maghiara), doua teatre de opera, de stat (in limba romana si in limba maghiara), o filarmonica (infiintata la l septembrie 1955), doua teatre de papusi. Din secolul XVIII, este mentionat primul text de teatru romanesc, prin care se demonstreaza ca tinerii romani din oras interpretau teatru in limba romana;
-circa 250 de biblioteci (Biblioteca judeteana „Octavian Goga“, fondata in 1950, cu 532150 volume,1994; Biblioteca Universitatii de Medicina si Farmacie, fondata in 1775, cu 287279 volume in 1994; Biblioteca Centrala Universitara, fondata in 1872, cu 3553596 volume in1994, Biblioteca Universitatii Politehnice, fondata in 1884, reorganizata in 1948, cu 750000 volume, 1994);
-mai multe muzee si case memoriale: Muzeul National de Istorie a Transilvaniei (cu vechi unelte descoperite in pestera Cioclovina, piese ale civilizatiei geto-dacice din Muntii Orastie, intre care se remarca vasul cu inscriptia „Decebalus per Scorilo”- Decebal, fiul lui Scorilo, lapidariu roman, gravuri si harti medievale, pictura taraneasca pe sticla si colectii de carte veche, stampe, arme, documente de la Revolutia din 1848-1849 etc.); Muzeul Etnografic al Transilvaniei, infiintat de Romulus Vuia si reorganizat in 1958 (unelte taranesti de gospodarie, mobilier taranesc, piese de bucatarie, de port popular, ceramica, obiecte legate de diverse obiceiuri populare care functioneaza in casa denumita „Reduta” etc.); Muzeul de Arta, adapostit in Palatul Banffy, cu colectii de arta plastica romaneasca, functionand din 1859 (lucrari semnate de pictorii Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrascu, Nicolae Grigorescu, Gheorghe Tattarascu, Theodor Aman, Ion Tuculescu, sculpturi de Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Irimescu, Ion Jalea s.a., icoane din secolul XVIII) si de arta decorativa (mobilier de epoca, argintarie, broderie etc.); Muzeul de istorie a farmaciei (cantare vechi, obiecte din faianta; instrumente de laborator, tiparituri si tratate de medicina in special din epoca medievala, insumand un total de circa 300 de exponate); Sectia etnografica din Parcul Hoia, in aer liber, cuprinde 82 de constructii grupate pe tipuri de gospodarii si monumente de arhitectura populara, instalatii tehnice taranesti, ateliere mestesugaresti (cea mai veche din tara) etc.; Muzeul memorial „Emil Isac“ (colectii de documente, manuscrise, fotografii, corespondenta, ziare, reviste, obiecte personale care au apartinut poetului), Muzeul Zoologic (1955) din cadrul Facultatii de Biologie, ce dispune de 140000 de piese (cu o colectie valoroasa de oroptere), dar si o colectie de mineralogie si geologie;
-la Cluj-Napoca isi desfasoara activitatea un post de radio-emisie, intrat in functiune la 15 martie 1954 (intrerupt in 1985, postul s-a redeschis dupa evenimentele din decembrie 1989), un post local de televiziune (din 1990), Editura „Dacia“ si alte edituri particulare, numeroase redactii ale unor reviste si ziare. In jurul Marii Uniri apar mai multe reviste care se impun „Gandire” (1921) sub redactia C.Petrescu si Gib Mihaescu, „Societatea de maine” (1924, redactia lui I.Clopotel), „Korunk” (1926, redactia lui Gaal Gabor) si „Gand romanesc” (1933, redactia lui I.Chinezul);
- Gradina Botanica (infiintata in 1872 si reorganizata in 1920-1923 de Alexandru Borza), extinsa pe o suprafata de 14 ha, care cuprinde circa 11000 de specii de plante de pe toate continentele, cu o sera (2000 m2) in care se dezvolta numeroase specii de plante exotice. Astazi Gradina Botanica realizeaza schimburi de seminte, plante si butasi cu 510 gradini botanice din lume. Muzeul Botanic cuprinde plane fosile si aproximativ 100000 specii din flora actuala;

Istoric:
-pe teritoriul orasului au fost descoperite vestigii arheologice din Neolitic, din Epoca bronzului (topoare din bronz cu disc la un capat si decor geometric gravat pe lama), din perioada stapanirii romane (o necropola tubulara, circa 100 de inscriptii, caramizi stampilate, monumente sculptate, intre care un stalp de poarta - postis - cu decor floral in relief etc.);
-din perioada post-romana (necropola de inhumatie din secolele V-VI, unde s-a gasit o fibula din argint aurit de 14,4 cm lungime, un tezaur funerar al unei printese germanice crestine - ostrogota sau gepida - din secolul V d.Hr., compus din podoabe din aur cu granate, un pandantiv in forma de medalion circular, decorat cu o cruce inscrisa, catarame, coliere de margele, un inel, fragmente de bratara etc.), precum si din epoca feudala timpurie (necropola de incineratie din secolele VII-VIII si o necropola de inhumatie din secolul XI);
-pe locul actualului oras, in perioada geto-dacica, a existat asezarea autohtona Napoca, care a cunoscut o insemnata dezvoltare in timpul stapanirii romane. Situata pe drumul roman ce ducea de la Apulum (azi Alba lulia) la Porolissum (azi satul Moigrad, judetul Salaj), localitatea Napoca a devenit catva timp resedinta procuratorului provinciei romane Dacia Porolissensis, perioada in care a capatat o ascensiune si o prosperitate deosebite;
-in anul 124 d.Hr.(in anul 1974 s-au implinit 1850 de ani de existenta), cu ocazia vizitei facute de imparatul roman Hadrian in Dacia, Napoca a primit rangul de municipiu, iar in vremea lui Marcus Aurelius a fost ridicata (dupa anul 180 d.Hr.) la rangul de colonie (colonia Aurelia). Se pare ca orasul a fost inconjurat cu puternice ziduri de piatra (650 x 500 m), aici avandu-si resedinta mai multe legiuni romane (cohors I Alpinorum, cohors HI Campestris; exilatii din legiunile Adiutrix si a V-a Macedonica etc.). Dupa retragerea legiunilor si administratiei romane (271-275) din Dacia, orasul si zona inconjuratoare au continuat sa fie locuite neintrerupt, asa cum atesta vestigiile arheologice din cartierul Manastur (aici exista in secolul IX o asezare intarita si o cetate). Tot aici exista o fortificatie din voievodatul lui Gelu, cel care a opus rezistenta invadatorilor maghiari. Denumirea de Cluj se mentioneaza ca resedinta unui comitat organizat in secolul XII;
-prima mentiune documentara dateaza din 1173, cu numele de Clus (in 1177 este mentionat comitatul Clus), iar apoi apare in documente cu numele de „Castrum Clus“ (l175) sau „Castrenses de Clus“ (1213) - denumirea Clus deriva, se pare, de la cuvantul latin clivus (deal, colina); in 1241, castrul Clus fiind distrus de invazia tatara. Refacut ulterior, devine centrul militar si administrativ al comitatului omonim. Sunt adusi aici colonisti germani din Rhenania si Saxonia;
-in 1316, Carol I Robert de Anjou, regele Ungariei, il ridica la rangul de civitas, cu dreptul de a avea pecete proprie si alte privilegii; in 1405, capata dreptul de a ridica fortificatii, fapt ce-i permite ca in 1407 sa se intareasca cu o centura de ziduri si bastioane (cu contributia mestesugarilor);
-in perioada noiembrie 1437- ianuarie 1438, populatia saraca a orasului, condusa de Jacob Bulkescher, fiul magistratului sas din Cluj, a participat la Rascoala de la Bobalna, iar in 1514 o parte a locuitorilor din Cluj au participat la Razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja;
-dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541) sub suzeranitate turceasca. Clujul a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia, fiind, in anii 1790-1848 si 1861-1867. capitala Principatului, sediul Dietei si al principelui Transilvaniei (intre 1599 si 1600 aici si-a avut resedinta Mihai Viteazul). In timpul domnitorului Mihai Viteazul , in fruntea orasului s-a aflat generalul Baba Novac, ucis in anul 1601 de nobilimea maghiara;
-totodata, in secolul XVI, Clujul s-a afirmat ca un important centru cultural, in care functiona o tipografie (din 1550), o Academie franciscana (din 1580), cu trei facultati (teologie, filosofie, stiinte juridice), transformata in 1776 in Colegiu cu 4 facultati (filosofie, stiinte naturale, drept, chirurgie). La acest Colegiu, unde unul dintre profesori a fost Ioan Piuariu Molnar, au studiat Gheorghe Sincai, Petru Maior, Gheorghe Lazar, George Baritiu, Avram Iancu s.a.;
-in 1798, orasul a fost distrus in mare parte de un incendiu pustiitor. Reprezentanti ai populatiei din Cluj au participat la Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj (3/15-5/17 mai 1848) votand pentru punerea in aplicare a programului revolutonar;
-la 17/29 mai 1848, Dieta din Cluj, constituita din reprezentanti unguri, sasi si secui, fara a tine seama de cererea Adunarii de la Blaj (memoriul natiunii romane este semnalat in „Supplex Libellus Valachorum”), voteaza „uniunea“ Principatului Transilvania cu Ungaria, in urma acordului austro-ungar, din 5/17 februarie 1867, privind crearea statului dualist Austro-Ungaria, Transilvaniei i se anuleaza autonomia, ramanand incorporata Ungariei, in perioada 25 aprilie/7 mai-13/25 mai 1894;
-la Cluj a avut loc procesul politic, cu un ecou international deosebit, intentat de catre guvernul maghiar „memorandistilor“, in care 14 membri ai Comitetului Central al Partidului National Roman (intre care Ioan Ratiu si Vasile Lucaciu) au fost condamnati la inchisoare, fapt ce a determinat puternice manifestatii populare de strada;
-dupa anul 1900, orasul s-a afirmat ca un important centru al luptei revolutionare a romanilor transilvaneni pentru unirea Transilvaniei cu Romania. O mare parte din populatia orasului Cluj a participat la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, la l decembrie 1918, care a proclamat unirea neconditionata si pentru totdeauna a Transilvaniei cu Romania Mare. Dupa Marea Unire, orasul Cluj-Napoca cunoaste o dezvoltare deosebita, indeosebi culturala si industriala;
-la 31 august 1940 si in zilele urmatoare, la Cluj s-au desfasurat puternice demonstratii de protest impotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940 in urma caruia partea de nord-vest a Transilvaniei (inclusiv orasul Cluj) era cedata Ungariei horthyste. Orasul Cluj-Napoca a fost eliberat de armatele romane la 1 octombrie 1944;
-in perioada postbelica, orasul a cunoscut o evolutie ascendenta in domeniul social-edilitar, aparand noi cartiere de locuinte (Grigorescu, Gheorghieni, Manastiur, Zorile), reactie a industrializarii si a cresterii demografice;
-locuitorii orasului Cluj-Napoca au protestat si au luptat cu curaj in timpul evenimentelor din decembrie 1989 pentru inlaturarea de la putere a regimului comunist, condus de Nicolae Ceausescu. Multi dintre participanti au cazut victime (26 de morti si nenumarati raniti) sub gloantele fortelor de securitate, fidele regimului comunist;
-la 17 februarie 1968, orasul Cluj a fost declarat municipiu, iar la 16 octombrie 1974 i s-a atribuit numele de Cluj-Napoca.

Monumente:
-biserica manastirii benedictine, construita in 1222, refacuta in stil gotic in secolul XV, apoi in 1645-1647 si reconstruita in secolul XIX;
-catedrala romano-catolica „Sfantul Mihail“ (1349- circa 1450), in stil gotic, cu un turn de 80 m inaltime ridicat in anii 1836-1862, in stil neogotic. Catedrala pastreaza, in interior, remarcabile picturi murale de factura gotica (secolul XV), un portal (1528) sculptat in stilul Renasterii germane si un amvon cu sculpturi baroce executat in 1740 de catre Johann Nachtigall si Anton Schuchbauer;
-biserica reformata, ctitorita in 1486 de Matei Corvin si terminata in 1494, este o constructie de tip sala, de mari dimensiuni, refacuta in 1643-1644 (pastreaza un amvon datand din 1646). In fata bisericii reformate se afla statuia ecvestra a Sfantului Gheorghe omorand balaurul, opera din 1373 a sculptorilor Martin si Gheorghe din Cluj;
-catedrala evanghelica sinodo-presbiteriana construita in stilul barocului tarziu, in anii 1816-1829, dupa planurile arhitectului Georg Winkler, cu un altar din lemn, realizat de mesterul Gottfried Schneider si pictat de Johann Gentiluomo, si un amvon din lemn, construit in 1825-1826 de tamplarul Lukas Hoch;
-biserica romano-catolica „Sfanta Elisabeta“ (1700) din cartierul Someseni;
-biserica iezuitilor, fosta a piaristilor (1718-1724), in stil baroc;
-Bastionul Croitorilor (1629, refacut in secolul XIX) cu un fragment din zidul de aparare (secolul XV-XVII); Cetatuia (secolul XVIII) - fortificatie de tip Vauban;
-Palatul „Banffy“ construit in anii 1773-1785, in stil baroc, dupa planurile arhitectului J.E.Blaumann, cu decor sculptat, executat de Anton Schuchbauer, gazduieste in prezent Muzeul de Arta;
-Palatul „Teleki“ construit in perioada 1790-1795, in stil neoclasic, dupa planurile arhitectului Jozsef Leder;
-Palatul „Tholdalagi“ (1801-1807);
-Palatul Sfatului (1843-1846);
-biserica reformata, construita in 1821-1859 dupa planurile arhitectului Georg Winkler;
-biserica romano-catolica „Sfantul Petru“ (secolul XIV, refacuta in secolul XIX);
-catedrala ortodoxa, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului“, construita in anii 1921-1933, in stil romano-bizantin modern, dupa planurile arhitectilor Constantin Pomponiu si George Cristinel, cu fresce interioare executate de Anastasie Demian si Bogdan Catul;
-alte lacase de cult sunt reprezentate de: bisericile ortodoxe cu hramurile „Sfanta Treime“-din Deal (secolul XVIII), „Nasterea Maicii Domnului“ (1750), in cartierul Someseni, „Schimbarea la Fata“ (secolul XVIII), fosta biserica a minoritilor, „Invierea Domnului“ (1800-1803) s.a.;
-alte monumente de interes cultural si turistic sunt reprezentate de: casa lui Matei Corvin (secolul XV, cu refaceri din secolul XVIII), cu elemente de trecere de la stilul gotic la Renastere, azi gazduieste Academia de Arte „Ion Andreescu“; casa principelui Transilvaniei. Stefan Bocskay (secolul XVI, cu refaceri din secolul XIX); cladirea Muzeului etnografic al Transilvaniei - „Reduta“ - construita in 1810-1812 dupa planurile arhitectului J.Leder; cladirea fostei monetarii (1608); cladirea Seminarului „Bathori Apora“ (1721-1727); cladirea Teatrului National, construita in 1905-1906 dupa planurile arhitectului austriac Ferdinand Fellner, in colaborare cu Hennann Helmer; Cazarma „Sfantul Gheorghe“ (1834-1837); cladirea Primariei vechi (1843-1846); cladirea Universitatii „Babes-Bolyai“ (1893-1903); Palatul „Szeki“ (1893), construit dupa planurile arhitectului Pecz Samu; zidurile de aparare ale orasului (secolele XIII-XV) cu Turnul pompierilor (secolul XV); Turnul zidarilor (secolul XV); Bastioanele postavarilor, cizmarilor s.a. (secolul XV); cladirea fostului liceu „Marianum“ (1872), azi Facultatea de Biologie; cladirea Tribunalului (1902); cladirea Teatrului Maghiar (1912-1913, renovata in 1960); cladirea Bibliotecii Centrale Universitare (1906-1908); Vama veche (1748); biserica Manastur-Calvaria, fortificata (secolul XIII, refacuta in secolul XIX); biserica reformata, construita (1912-1913) dupa planurile arhitectului K.Koos;
-numeroase case memoriale: Janos Bolyai, Carol Popp de Szathmary, Avram Iancu, Gheorghe Dima, Alexandru Lapedatu, Franz Liszt (str. Memorandumului numarul IV - aici a locuit marele compozitor intre 26 noiembrie si 6 decembrie 1846) s. a.; casa in care s-a judecat (la 7-25 mai 1894) procesul Memorandistilor;
-statuia lui Mihai Viteazul, realizata de catre sculptorul Marius Butunoiu, cu un basorelief care infatiseaza scene din luptele marelui voievod; monumentul „Sfanta Maria Protectoare“, realizat in 1744 de catre sculptorul Anton Schuchbauer; obeliscul „Carolina“, realizat in 1891 de sculptorul Iosif Kleiber; fantana arteziana din parcul municipal, opera din 1897 a sculptorului Matray Lajos; statuia poetului Mihai Eminescu, dezvelita in 1930, opera a sculptorului Oscar Han; statuia ecvestra a lui Matei Corvin, realizata in 1902 de catre sculptorul Janos Fadrusz. este amplasata in fata catedralei „Sfantul Mihail“ ca si statuia „Lupa capitolina”, simbol al latinitatii, fiind daruita orasului in anul 1922 de catre un grup de studenti italieni; grupul statuar „Scoala Ardeleana“ - opera a sculptorului Romulus Ladea, reprezentand pe Samuil Micu, Gheorghe Sincai si Petru Maior; statuia lui Avram Iancu, dezvelita la 30 noiembrie 1993- este amplasata in spatiul dintre catedrala ortodoxa si Teatrul National, grupul statuar Horea, Closca si Crisan, realizata de sculptorul Ion Vlasiu. Tot in acest perimetru, la 9 mai 1996, a fost dezvelit Monumentul eroilor romani, opera a sculptorului Radu Aftenie;
-parcuri: Parcul Central-constituie un loc de agrement de mare atractie, cu busturile lui George Cosbuc si Liviu Rebreanu, parcul I.L.Caragiale, cu bustul scriitorului, aflat in apropierea Muzeului de Istorie al Transilvaniei, Parcul Universitatii construit din initiativa profesorului Iuliu Hatieganu, reprezentand o baza sportiva in aer liber.

Turism:
-in apropierea orasului se afla si pitorescul Deal Cetatuia, un promontoriu care separa vaile Somesului Mic si Nadasului. Intre 1713-1717, aici s-a construit o fortareata, iar in prezent se ridica o uriasa cruce, care poate fi vazuta din toate punctele orasului. La vest, in continuarea Cetatuiei, se afla Dealul si Padurea Hoia (cu sectie in aer liber a Muzeului de Etnografie), uneori desfasurandu-se aici serbari campenesti;
-la 4 km nord de municipiul Cluj-Napoca, de o parte si alta a vaii Fanatelor, se afla rezervatia floristica „Fanatele Clujului“ (80 ha) alcatuita din variate specii de plante stepice, caracteristice campiei ardelene, printre care Salvia Nutans, Salvia transsilvanica, Centaurea trinervia, Crambe tatarica, Bulbocodium vernum s.a.;
-alte obiective turistice sunt reprezentate de: Dealul Feleacului- unde se afla o asezare romaneasca veche (Feleacu), cu o biserica ortodoxa construita cu ajutorul domnitorului Stefan cel Mare si Sfant (la inceputul secolului XV), Baile Somesani (statiune balneara, dar si asezare straveche romaneasca cu o necropola din secolul VII), Apahida (cu doua morminte princiare din secolul V si o necropola celtica din secolul II i.e.n), statiunea Cojocna, localitatea Floresti cu urmele unei cetati feudale (Cetatea Fetii) si bustul lui Gheorghe Sincai;
-orasul prezinta disponibilitati de cazare la hotelurile: Transilvania, Napoca, Colina, Astoria, Continental, Siesta, Central, Vladeasa, hanul Colina si complexul turistic Faget.