Home |

Aiud, municipiu in judetul Alba, situat in zona Dealurilor Aiudului, la 260 m. altitudine, pe dreapta vaii Muresului si pe stanga raului Aiudu de Sus, la 30 km nord de municipiul Alba-Iulia.
Populatia: 28623 locuitori (1 iulie 2001) din care 14159 de sex masculin si 14464 de sex feminin.
Suprafata: 10 km2.
Densitatea: 2910 locuitori/km2.
Cai de comunicatie: statie de cale ferata si nod rutier pe soseaua europeana E81.

Edificii culturale:
In 1662 a fost infiintat la Aiud Colegiul Confesional „Bethlen“, cu o biblioteca ce dispune de numeroase carti rare.
-Muzeul de istorie si arheologie (fondat in 1950);
-Muzeul de Stiinte ale Naturii („Raritatvm et rervm natvralivm Mvsevm“/ Muzeul raritatilor si lucrurilor naturale) cu o bogata colectie de fluturi si pasari exotice, fondat in 1796, localizat in apropierea Colegiului Confesional „Bethlen“ (unul dintre cele mai vechi din tara);
-la Aiud se afla un penitenciar in care, in perioada comunista (1945-1989), au suferit cumplit si chiar au murit numeroase persoane intemnitate pe criterii politice, fiind recunoscut ca unul dintre cele mai dure locuri de detentie din tara.

Istoric:
-in perimetrul municipiului au fost descoperite intre anii 1966-1973, urmele unor asezari din Neolitic, din perioada de trecere de la Neolitic la Epoca bronzului (apartinand Culturii Cotofeni, 2500-1800 i.Hr.), din Epoca mijlocie a bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII i.Hr.) si de la sfarsitul Epocii bronzului (Cultura Noua, secolele XIV-XII i.Hr.), din prima si din a doua Epoca a fierului (Culturile Hallstatt, 1200-450/300 i.Hr., si La Tene, secolele V-I i.Hr.), in care s-au gasit doua lame de spada din fier, cutite, sulite, o bratara, fibule si inele din bronz, ceramica cenusie etc;
-in 1971, pe teritoriul orasului s-a descoperit un depozit de piese din bronz (circa 1500, cantarind in total 732 kg), datand din Hallstatt. In arealul actualului oras a existat in secoleleII-III o importanta asezarea civila romana cu numele Brucla, in care se pare ca au stationat legiunile romane a XIII - a Gemina si a V-a Macedonica;
-prima mentiune documentara a localitatii dateaza din 7 noiembrie 1293; in 1302, aici au fost colonizati sasii. La mijlocul secolului XIV, Aiud figura ca asezare fortificata, primind statut de oras-targ (1462);
-in 1658, a devenit, pentru scurt timp, centrul politico-administrativ al Comitatului Alba, ca urmare a distrugerii orasului Alba-Iulia de catre turci;
-declarat municipiu la 24 noiembrie 1994, in prezent, Aiud are in subordine administrativa 4 localitati componente (Aiudul de Sus, Gambas, Magina, Pagida) si sase sate (Ciumbrud, Garbova de Jos, Garbova de Sus, Garbovita, Sancrai, Tifra).

Monumente:
-Cetatea, cu plan poligonal (secolele XIV-XVI), cu 8 turnuri de aparare (ale blanarilor, macelarilor, croitorilor, fierarilor etc.) si ziduri groase (1,20 m). In interiorul cetatii se afla biserica reformata (secolele XV-XVI, cu transformari din secolul XVIII), construita in stil gotic pe locul unei bazilici romanice ce data din anii 1200. Biserica a fost incendiata in 1601 si 1704 de catre trupele austriece si restaurata in 1720, 1735 si 1965 - 1966. In 1961, turnul-clopotnita a fost lovit de trasnet. Palatul principelui Transilvaniei (secolele XVI-XVII), Gabriel Bethlen, cu transformari baroce ulterioare, a devenit Muzeul de istorie;
-biserica romano-catolica si Manastirea Minorita (1728-1736), cu un turn ridicat in 1896;
-biserica ortodoxa cu hramul „Nasterea Maicii Domnului“ (secolul XIV, cu picturi murale din secolul XV), in satul Garbovita;
-biserica „Sfanta Treime“ a fostei Manastiri Magina (1611), situata in localitatea componenta Magina;
-cladirea Colegiului „Bethlen“; busturile lui Avram Iancu (opera a sculptorului Octav Mihaltan) si Axente Sever (dezvelit in 1993);
-alte lacase: biserica, datand din secolele XIII-XVIII, cu adaugari din 1918-1919, in satul Ciumbrud; biserica ortodoxa cu hramul „Nasterea Fecioarei Maria“ (secolul XIV, cu picturi murale din secolul XV si cu adaugari din secolul XVIII), in satul Garbovita; biserica din secolele XIII-XVIII si clopotnita din lemn (1830), in satul Sancrai;

Turism:
-rezervatii naturale (padurea Sloboda si Paraul Bobii).