Home |

Muntii Tibles
Alcatuire geologica:
-Muntii Tibles se situeaza in partea de nord-vest a Carpatilor Orientali, apartinand lantului muntos vulcanic Oas-Gutai-Tibles, situat intre valea superioara a Sudului (la vest) si cea a Salautei (la est).

Alcatuire geologica:
-din punct de vedere structural acest sector montan corespunde unor cute ale flisului paleogen (marne si gresii cretacice), strapunse si acoperite partial de roci vulcanice neogene (andezite, piroclastite, dacite).

Relief:
-relieful primar, modificat de eroziunea exercitata de agentii moderatori externi, prezinta un aspect larg valurit, digitat, cu mai multe culmi secundare tesite, ce pornesc din zona Varful Tibles (1.839 m- altitudinea maxima) spre nord si spre sud, cu forme structurale monoclinale si martori vulcanici (neck-uri despartite de vai largi) care apar sub forma unor maguri conice precum Hudin, Tibles;
-mai exista si trepte joase de relief, care pe langa suprafetele sculptate de eroziune includ trenele glacisurilor interioare si piemonturile care dau ocol depresiunilor si periferiilor montane.

Clima:
-temperatura medie anuala inregistreaza numai 2C. In timpul iernii temperaturile in depresiuni ating -4C, iar in golul alpin al Tiblesului se inregistreaza -8C;
-precipitatiile inregistreaza valoarea maxima pe crestele inalte 1.400 mm, scazand odata cu altitudinea;
-vanturile predominante au in general directie vestica, iar toamna cele de nord-vest isi accentueaza prezenta.

Reteaua hidrografica:
-Muntii Tibles reprezinta un important nod hidrografic, avand apele care-i dreneaza tributare Somesului, cu Lapusul si Cavnicul;
-exploatarile miniere au dat nastere unor bogate izvoare minerale.

Vegetatia:
- zona pajistilor alpine adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc si palcuri de afin (Vaccinium myrtillus) sau merisor (Vaccinium vitis-idaea), dar si jnepenisuri (Pinus mugo) sau aninul de munte (Alnus viridis);
-Muntii Tibles sunt acoperiti cu paduri de de molid (Picea excelsa), brad (Abies alba) si de fag (Fagus sylvatica). Mai intalnim carpen (Carpinus betulus), ulm de padure (Ulmus glabra), frasin (Fraxinus excelsior) si artar (Acer pseudoplatanus). La altitudini mai joase apar paduri de stejaris (Quercus petraea, Quercus robur);
-in regiunile defrisate se remarca frecvent prezenta zmeurului (Rubur idaeus) si a zburatorilor (Epilobium angustifolium).

Fauna:
-fauna este specifica muntilor carpatici de altitudine joasa si medie. Cele mai bine reprezentate sunt mamiferele sunt: ursul brun (Ursus arctos), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);
-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc;
-exista o ihtiofauna variata cu pastrav indigen (Salmo trutto fario), pastravul curcubeu (Salmo irideus), lipan (Thymallus thymallus), clean (Lesciuscus cephalus).