Home |

Muntii Retezat
Asezare geografica:
-acesti muntii sunt situati in partea de vest a Carpatilor Meridionali, intre Depresiunea Hategului (la nord), Depresiunea Petrosani (est/sud-est), Valea Raului Mare (vest) si Muntii Valcan si Godeanu (sud).

Alcatuire geologica:
-Muntii Retezat sunt alcatuiti din granite, granodiorite, sisturi cristaline si petice de calcar (in sud), unde apar frecvente forme carstice (mai ales in masivul Piule-Iorgovanu, din partea de sud a Muntilor Retezat);
-in cuaternar, timp de mii si mii de ani, cativa ghetari importanti se aflau pe actuala suprafata a Muntilor Retezat. Acestia au sculptat, prin curgea lor lenta, un relief alpin, cu un peisaj de o inegalabila frumusete.

Relief:
-intre aceste limite, Muntii Retezat ocupa o suprafata de circa 700 km2, fiind constituiti din mai multe creste alpine aliniate pe doua siruri aproape paralele, orientate est-vest: unul la nord, extins pe aproximativ 30 km lungime, si altul la sud, desfasurat pe 25 km lungime. Cele doua aliniamente principale sunt legate (intre varfurile Papusa si Custura) printr-o creasta ascutita de 2,5 km lungime, dominata de mai multe varfuri semete care ofera o panorama minunata asupra regiunilor inconjuratoare;
-de altfel, Muntii Retezat prezinta peste 20 de varfuri ce depasesc 2.000 m altitudine. Culmea nordica principala este reprezentata de: Peleaga 2.509 m (altitudinea maxima a masivului), Zanoaga (2.262 m), Varful Sesele (2.323 m), Custura (2.457 m), Bucura (2.433 m), Judele (2.398 m), Slaveiu Mare (2347 m), Zlatna (2.140 m) etc;
-culmea principala sudica se desfasoara cuprinzand varfurile: Papusa (2.508 m), Custura (2.457 m), Varfu Mare (2.346m), Ciumfu Mare (2.335 m), Varful Gruniu (2.300 m), Lazaru (2.290 m), Vacarea (2.284 m) etc;
-unul dintre cele mai apreciate trasee turistice il reprezinta ruta dintre varfurile Bucura (2.439 m) si Retezat (2.485 m) care se prezinta sub forma unei culmi ca o creasta inalta si ingusta ce poarta denumirea de Custura Retezatului;
-Muntii Retezat prezinta vaste platforme de eroziune, etajate (cea mai inalta, suprafata Borascu, aflandu-se la 1.800-2.000 m altitudine), dar si versanti abrupti si piscuri semete;
-aici se afla cele mai multe si mai evidente urme ale glaciatiei cuaternare din Carpatii romanesti, care le confera o infatisare tipic alpina, cu circuri si vai glaciare, custuri dantelate, morene, campuri de grohotisuri, peste 80 de lacuri glaciare, intre care se remarca Bucura, Zanoaga, Galesu, Tau Negru, Tau Marc, Ana, Lia, Viorica s.a.;
-toate acestea fac din Muntii Retezat unul dintre cele mai frecventate obiective turistice ale tarii, si fiind usor accesibili dinspre cele doua depresiuni care ii limiteaza - Hateg si Petrosani.

Reteaua hidrografica:
-Muntii Retezat constituie, totodata, un important nod orohidrografic din care porneste o densa retea de ape curgatoare, cu debit bogat si potential hidroenergetic ridicat. De aici izvorasc mai multe paraie tributare Jiului si Muresului;
-component de seama a Muntilor Retezat, Raul Mare (care apartine Streiului), aduna apele din Lapusnicu Mare, Rausoru, Nucsoara, Pietrele, Valea Rea, Rau Barbat, s.a.;
-lacurile alpine constituie atractii turistice de maxima importanta: Lacul Bucura (2.041 m)-cel mai intins (10,9 ha) si mai voluminos lac glaciar din Carpati; Zanoaga Mare (1.997 m)-unul dintre cele mai adanci lacuri alpine (29 m), Taul Mare al Custurii-cea mai ridicata valoare altimetrica (2.270 m);
-in partea de vest a Muntilor Retezat, pe cursul superior al Raului Mare, in bazinul cunoscut sub numele de Gura Apelor, s-a construit cel mai mare baraj de pe raurile interioare ale tarii.

Clima:
-Clima acestui areal montan este aspra si umeda (temperatura medie anuala fiind de -2C in zonele ce depasesc 2.000 m altitudine si 0-4C la altitudini mai mici);
-precipitatiile anuale insumeaza peste 1.400 mm, iar numarul zilelor cu ninsoare depaseste 80 de zile pe an, stratul de zapada mentinandu-se peste 180 de zile pe an;
-vanturile predominante bat dinspre vest.

Vegetatia:
-versantii Muntilor Retezat sunt acoperiti cu paduri mixte de mesteacan (Betula verrucosa), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), plop tremurator (Populus tremula) sau afin (Vaccinium myrtillus), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus orientalis), artar (Acer platanoides) de la poale pana la circa 800 m altitudine;
-padurile alcatuite predominant din fag (in care se dezvolta si exemplare de paltin-Acer pseudoplatanus si frasin-Fraxinus excelsior), intre 700 si aproximativ 1.200 m altitudine si cu paduri de amestec de brad (Abies alba), fag (Fagus sylvatica) si molid (Picea abies) si de conifere intre 1.000 si 1.800 m altitudine;
-la peste 1.800 m altitudine se afla domeniile tufarisurilor subalpine si ale pasunilor alpine, ocupate de covoare intinse alcatuite din taposica (Nardus stricta), paius (Festuca airoides), coarna (Carex curvula), brandusa de munte (Crocus heufelianus), galbenelele de munte (Doronicum carpaticum), iarba vantului (Agivstis rupestris) s.a.;
-cel mai pretios relict glaciar este zambrul (Pinus cembra) care creste in zona subalpina a jneapanului;
-dintre endemismele cele mai importante ale Masivului Retezat sunt mentionate specii inrudite cu vulturica (Hieracium), garofita (Dianthus), vartejul pamantului (Pedicularis), floarea de colt (Leontopodium alpinum), sangele voinicului (Nigritella nigra), strugurii ursului (Arctostaphyllos uva ursi), gentiana (Gentiana punctata, Gentiana acaulis)etc.

Fauna:
-este reprezentata prin: ursul (Ursus arctos), mistretul (Sus scrofa), jderul de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), pisica salbatica (Felix silvestris), capra neagra (Rupicapra rupicapra - declarata monument al naturii si ocrotita de lege), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia) s.a.;
-in fauna acvatica a Muntilor Retezat, impresioneaza bogatia in pastravi (Salmo trutta fario) atat a paraielor si a raurilor de altitudine cat si cea a unor ochiuri de mare cuibarite in zanoagele masivului.

Rezervatii naturale:
-in partea centrala a Muntilor Retezat se afla Parcul National Retezat (54400 ha), infiintat in 1935 din initiativa si prin efortul savantilor Emil Racovita si Alexandru Borza si inclus (in 1980) in reteaua mondiala a rezervatiilor biosferei. In cadrul acestei rezervatii, o suprafata de circa 2000 ha, din zona lacul Gemenele - Tau Negru - valea Dobrun, este declarata rezervatie stiintifica, in perimetrul careia accesul turistilor si al altor persoane este permis numai cu autorizatie eliberata de Comisia Monumentelor Naturii de pe langa Academia Romana;
-rezervatia stiintifica este destinata atat conservarii ecosistemelor naturale in starea lor autentica, precum si ca areal de cercetare stiintifica, avand un regim strict de protectie, in acest perimetru fiind interzise pasunatul, exploatarile forestiere sau miniere, vanatoarea, pescuitul, culesul fructelor de padure, precum si producerea de zgomote, pentru a nu tulbura linistea faunei.