Home |

Muntii Aninei
Asezare geografica:
-muntii Aninei sunt situati in partea de vest a Muntilor Banatului, intre vaile Barzavei la nord si Nerei la sud;

Alcatuire geologica:
-masivul muntos este alcatuit din calcare jurasice care ocupa cea mai mare suprafata a acestor munti (fiind cea mai compacta suprafata calcaroasa din Romania) si din flis grezo-conglomeratic.

Relief:
-prezinta numeroase forme carstice: lapiezuri, doline, uvale, polii, chei, izbucuri, pesteri etc;
-altitudinea maxima este de 1160 m in varful Leordis;
-la nord-vest si nord apar gresii si conglomerate care alcatuiesc dealul Bucitui (622 m) si ramificatiile sale iar spre est se afla culmea Certej-Puscasu Mare, paralela cu valea superioara a Barzavei si valea Poneasca;
-intre vaile Carasului si Minisului se desfasoara mai multe culmi lungi, calcaroase, paralele;
-la sud de valea Minisului culmile sunt mai putin numeroase, dar aici se afla cele mai mari inaltimi din Muntii Aninei, ce depasesc frecvent 1.000 m.

Reteaua hidrografica:
-raurile care strabat Muntii Aninei apartin bazinelor Barzavei, Carasului si Nerei;
-din pricina calcarelor, raurile au sculptat chei spectaculoase, printre care se remarca Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minisului (14 km), Cheile Garlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km).

Clima:
-datorita altitudinii mici, temperatura prezinta valori de 8C si pana la 10C in zonele mai coborate in lunile de vara. Iarna, temperatura atinge valori medii de -4C pe culmi si de -2C in restul zonei;
-cantitatea medie anuala de precipitatii este de 1.000-1.200 mm anual.

Resurse naturale:
-in acesti munti se gasesc zacaminte de huila si de sisturi bituminoase.

Vegetatie:
-este acoperit cu o vegetatie interesanta, cu diverse specii mediteraneene. Astfel, predomina padurile de fag (Fagus sylvatica) dar si in amestec cu brad (Abies alba), molid (Picea abies) iar pe inaltimile mai mici apare gorunul (Quercus petraea);
-pe peretii cheilor si abrupturile stancoase in padurile de tip carstic iliric-meridional cresc alunul turcesc (Corylus colurna), liliacul salbatic (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus) si altele.

Fauna:
-este reprezentata prin aproape toate speciile caracteristice Carpatilor: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus) etc dar si soparla (Lacerta agilis).

Rezervatii naturale:
-Pestera Comarnic (4.040 m - cea mai lunga Pestera din Banat): se afla pe versantul stang al Vaii Comarnic, in partea nordica a Muntilor Aninei si prezinta numeroase galerii cu formatiuni de un deosebit interes stiintific;
-Pestera Popovat este situata pe versantul drept al Cheilor Carasului, la confluenta paraului Comarnic cu raul Caras. Prin abundenta formelor de carbonat de calciu, pestera atrage nenumarati turisti dar si cercetatori deopotriva fascinati de frumusetea locurilor;
-Rezervatia Cheile Carasului reprezinta o rezervatie complexa, floristica si speologica, cu o suprafata de 894 ha, situata intr-o zona cu fenomene carstice multiple: doline, pesteri, chei, polite cu specii termofile care au migrat apoi spre clisura Dunarii sau din Balcani;
-Rezervatia Cheile Nerei cuprinde o zona calcaroasa unde cresc nenumarate specii vegetale mediteraneene precum sanzienele rosii, inul galben, cornisorul, urzica neagra etc;
-Rezervatia Beusnita este situata in partea de vest a culmii calcaroase Plesiva, pe valea Beusnita. Pe fundul vaii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format nenumarate baraje, precum si trei cascade mari ale Beusnitei. La confluenta Beusnitei cu Beu se afla Lacul Ochiul Beu alimentat de un izbuc submers. Conditiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului salbatic, mojdreanului si altele.