Home |

Muntele Mic Tarcu
Asezare geografica:
-Muntii Tarcu (din care face parte si Muntele Mic) se afla in extremitatea de vest a Carpatilor Meridionali, situati in zona de contact cu partea de sud a Carpatilor Occidentali;
-acest sector montan se extinde sub forma unui triunghi (cu latura mare spre Muntii Godeanu si cu varful indreptat catre nord-vest), intre culoarul vaii Bistra (la nord), aliniamentul vailor Rau Mare-Rau Ses-Rau Rece (la nord-est, est si sud) si culoarul Timis-Ccrna (la vest).

Alcatuire geologica:
-Muntii Tarcu sunt alcatuiti din sisturi cristaline, slab metamorfozate, cu intruziuni de granite si granitoide gnesisice.

Relief:
-acest sector montan prezinta un relief in trepte, avand aspectul unui amfiteatru;
-actiunea de eroziune, exercitata de agentii modelatori externi, a creat in Muntii Tarcului doua suprafete (nivele) de denudare: una mai veche si mai inalta (de la peste 2.000 m altitudine), care cuprinde si Muntele Mic, numita suprafata Borascu, cu inclinare spre vest si nord-vest, si alta mai recenta si mai joasa (1.300-1.700 m altitudine), numita Rau Ses;
-in partea mai inalta a masivului sunt prezente circurile simple sau adanc festonate si caldarile glaciare (Caldarea Suculetului. Caldarea Izvorului, Groapa Calcanului s.a.).

Muntii Tarcu sunt formati din cateva unitati mai importante, din care amintim:
-Masivul Tarcu se afla pe cursul superior al Raului Rece, Scheiu si Suculetu. Cele mai reprezentative varfuri sunt Tarcu (2.190 m), Bodea (2.169 m) si Caleanu (2.190 m). Din Varfu Tarcu (2.190 m) se desprinde catre nord-vest culmea Jigoriei (1.200- 1.400 m altitudine) care face legatura cu Muntele Mic (1.802 m altitudine), de importanta turistica, si care reprezinta o prelungire a Muntilor Tarcu;
-Masivul Baicu este situat in partea de nord-est a Masivului Tarcu si se compune din doua culmi perpendiculare, usor ondulate: Culmea Baicu (2.123 m)si Nedeii (2.150 m);
-Masivul Bloju, situat in nordul vailor Corciova si Bistra Marului, adaposteste cele mai inalte culmi ale Muntilor Tarcului: Varfu Pietrii (2.192 m)-altitudinea maxima, Custura (2.089 m) sau Bloju (2.162 m);
-Masivul Muntele Mic are o pozitie laterala fata de culmea principala a Muntilor Tarcului. Este format din culmi mici (care abia ating 1.802 m), indreptate spre Depresiunea Caransebes;
-in partea nordica se afla Muntii Bistrei, cu altitudini reduse (1.400-1.500 m) care scad spre culoarul tectonc al Bistrei.

Clima:
-temperatura medie anuala este de 8C iar in luna ianuarie atinge valori de -3 pana la -4C la poale ajungand pana la -8C pe cele mai inalte creste. Lunile de vara aduc temperaturi ridicate de pana la 16-18C la poalele muntilor si pana la 10C la peste 2.000 m altitudine;
-in general precipitatiile au valori de 800-1.100 mm anual, variind foarte mult in functie de altitudine;
-vanturile predominante bat din nord mai ales pe culmile mai inalte.

Reteaua hidrografica:
-raurile care dreneaza acesti munti apartin bazinului hidrografic al Timisului exceptie face doar Raul Mare cu afluentul Raul Ses, care apartine Streiului. Afluentii mai importanti ai Timisului sunt Raul Rece, Raul Lung, Raul Alb care au o directi e nord-est/sud-vest;
-lacurile glaciare nu sunt asa de frumoase si de mari ca cele din Retezat dar prin pozitia lor in apropierea potecilor turistice dau o nota de pitoresc peisajului. Cele mai reprezentative sunt Iezerul Tarcu (1.950 m altitudine) si Taul Pietrele Albe sau Taul Lucios din caldarea glaciara de pe Muntele Baicu;
-o importanta deosebita o are si lacul de acumulare de la Gura Apelor de pe Raul Mare, fiind si cel mai inalt baraj construit in Romania (174 m).

Vegetatia:
-versantii sunt impaduriti cu molid (Picea abies), brad (Abies alba) si fag (Fagus sylvatica) - care are cea mai larga raspandire. Mai intalnim specii de mesteacan (Betula nana), ulm de padure (Ulmus montana), carpen (Carpinus betulus);
-in zona calcaroasa de la Fata Fetei se intalneste si gingasa floare de colt (Leontopodium alpinum);
-pajistile naturale de pe inaltimi adapostes specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis), rogoz alpin (Carex curvula), iarba stanelor (Agrostis rupestris), dar si merisor (Vaccinium vitis-idaea) sau afin (Vaccinium myrtrillus).

Fauna:
-este reprezentata de speciile: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de piatra (Martes foina), ras (Lynx lynx), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), mistretul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerbul carpatin (Cervus elaphus) sau soarecele gulerat (Apodenus tauricus);
-padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), cinteza (Frigitella coelebis), sturzul (Turdus viscivorus), gaita (Garrulus glandarius), corbul (Corvus corax), ciocanitoarea (Picoides tridactylus) etc. dar si numeroase specii de pesti precum pastravul indigen (Salmo trutta fario) si cleanul curcubeu (Salmo gairdneri irideus);
-in zona alpina semnalam si aparitia caprei negre (Rupicapra rupicapra).