Home |

Masivul Iezer Papusa
Asezare geografica:
-apartinand judetului Arges, cuprinde valea glaciara a Caltunului si Iezerului cu varful Iezerul Mare din masivul Iezer-Papusa, aflata intre vaile Raului Doamnei si Dambovitei;
-ocupand intregul colt de sud-est al ansamblului muntilor Fagaras, blocul relativ izolat Iezer-Papusa se ridica pana la aproape 2.500 m.

Alcatuire geologica:
-acesti munti sunt alcatuiti din roci foarte vechi, daltuite in stanca de-a lungul timpului, incepand cu Proterozoicul superior in cazul gnaiselor, dar si din sisturi cristaline (micasisturi, cuartite, gnaisuri oculare, sisturi amfibolice).

Relief:
-acest sector montan este alcatuit dintr-o culme principala cu directie nord-est/sud-vest, cu inaltimi ce trec frecvent de 2.200 m (Varful Iezerul Mare-2.463 m, Rosu-2.473, Batrana-2.341 m, Papusa-2.391 m, Caltunul-2.389 m) din care coboara spre sud-est culmi prelungi si domoale, separate de vaile raurilor Argesel, Rau Targului, Bratia si Rausor ce scad in altitudine spre depresiunea Campulung;
-in nord se leaga de Muntii Fagaras printr-o culme joasa si ingusta (Mezea-Otic);
-masivul Iezer ascunde circuri si vai glaciare, praguri glaciare, campuri si grohotisuri, relief criogen si nival, culoare de avalanse, varfuri piramidale cu microrelief de dezagregare (Varful Iezerul Mare), torenti de pietre.

Clima:
-in zona inalta a masivului temperatura aerului este negativa (de la 0C pana la -2C) cu mici diferentieri de altitudine, orientare si deplasare gravitationala a aerului ce determina, mai ales iarna, surprinzatoare inversiuni de temperatura;
-datorita situarii masivului in calea vanturilor dominante ce bat din vest si nord-vest, precipitatiile au valori ridicate, depasind 1.300 mm pe creste si pe versantii nord-vestici.

Reteaua hidrografica:
-principalele ape care dreneaza acest sector montan determina foarte clar limitele masivului catre vest (Valasatu-Raul Doamnei) si catre nord si est (Dambovita). Al treilea rau principal al acestei regiuni este Raul Targului.

Vegetatie:
-intalnim specii de jneapan (Pinus mugo) care formeaza palcuri pure sau in amestec cu aninul de padure (Alnus viridis), salcia de munte (Salix silesiaca) si zambrul (Pinus cebra), de origine arcto-alpina, destul de rar intalnit. Pe vaile Iezerului si Caltunului sunt 19 specii de zambru, cu inaltimi impresionante, intre 10-15 m;
-in locurile mai umbrite si mai intunecoase ale pargurilor glaciare intalnim bujorul de munte sau smardar (Rhododendron kotschyi), planta ocrotita de lege. In circul Iezerului mai intalnim argintica (Dryas octopetala), cimbrisorul de munte (Thymus alpestris), garofita alpina (Dianthus glacialis ssp. gelidus), salcia pitica (Salix herbacea);
-in locurile unde portiunile de zapada mai rezista in lungul vailor, putem admira degetarutul (Soldanella pusilla), dar si palcuri de Loisleuria procumbenus, iar pe pajistile de la o altitudine de peste 1.900 m, intalnim specii de scanteiute de munte (Potentilla ternate), carbunarita (Phyteuma nanum) sau Festuca sapina.

Fauna:
-aproape toate animalelele raspandite in regiunea de munte a Romaniei sunt prezente si in acest masiv: ursul (Ursus arctos), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes vulpes), rasul (Lynx lynx) etc;
-in numar mare in stancariile ferite de golul alpin intalnim Capra neagra (Rupicapra rupicapra);
-pasarile cele mai frecvente in limitele masivului sunt reprezentate de vulturul golas (Gyps fulvus), bufnita (Bubo maximus), mierla de piatra (Monticola saxatilis) si retras si singuratic, cocosul de munte (Tetrao urogallus).

Rezervatii naturale:
-Masivul Iezer-Papusa reprezinta o rezervatie complexa de 300 ha;
-unul dintre traseele care duc la rezervatia Iezer-Papusa include si Lacul Iezer (8 ha suprafata, si o adancime de peste 5 m) unde pot fi vazute mlastini oligotrofe, ramasite ale unor lacuri de acumulare mai mici, colmatate cu bumbacarita, gusa porumbelului sau diferite specii de muschi-Sphagnum, Philonotis, calliergon, Bryum etc;
-rezervatia Iezer-Papusa ofera la tot pasul peisaje care nu se gasesc nicaieri in tara, cu specii floristice, mai ales, de o valoare stiintifica importanta, cu origini diverse (europene, alpine, balcanice, mediteraneene).