Home |

Masivul Cozia
Asezare geografica:
-se gaseste in partea de sud-vest a Muntilor Fagaras si se prelungeste la vest de Olt, in vecinatatea complexului balnear Calimanesti-Caciulata. Acest masiv muntos se afla intre raurile Baias la nord, Topolog la est si Salatrucel la sud.

Alcatuire geologica:
-Muntii Cozia sunt alcatuiti din gneise, sisturi cristaline, gresii si calcare, cu forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimtate, turnuri, mici excavatii de pesteri, forme antropomorfe.

Relief:
-Masivul Cozia, reprezinta un horst cu altitudini de peste 1600 m, care apare ca o insula compacta si greoaie, adapostind un relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimtate, turnuri, mici excavatii de pesteri, forme antropomorfe, cu inaltimea maxima in Varful Cozia (1668 m);
-denumirile unor forme de relief constituie dovezi ale unui trecut zbuciumat, cand oamenii isi gaseau refugiu pe aceste plaiuri. Intalnim “Sfinxul Coziei”, “Ciobanasul”, “Baba Coziei”, “Haiducul”, ‘Dochia fara cojoace”, “Ursul”, “Capul dintre brazi”, “Dacul”, “Vidra”, “Inteleptii”, “Animale preistorice” etc;
-formelor antropomorfe li se mai pot adauga si portalurile de piatra sau coloane formate din dizolvarea rocii ca “Poarta omului”, “Poarta mioarelor”, “Turnul lui Tepes”, “Conul si piramida lui Bulzu”. Pastorii numesc “bulz” in aceasta regiune orice piatra izolata, lipsita de vegetatie, cu un microrelief specific;
-prezenta cheilor si cascadelor sporesc frumusetea locurilor. Sunt demne de admirat cascada “Gardului” de pe valea cu acelasi nume (20 m inaltime), cascada “De sub incuietori” pe treptele paraului Bulzului, cascada “Patestiului” pe valea Patesti. Intre cele mai frumoase chei amintim Cheile Bulzului, Cheile Ciuhei Mari, Cheile Rosiei etc. Mai exista si unele forme de relief rezultate din dizolvarea rocii, care a dat nastere unor grote de dimensiuni mari cum ar fi “Pestera din Cale”, Grota Haiducului din “Coltii Damaschinului”, “Grota Ursilor de sub Varful Ciobanului” etc;
-relieful alpin cuprinde zona centrala si cea mai inalta a masivului Cozia.

Vegetatia:
-vegetatia alpina cuprinde specii precum clopoteii de stanca (Primula minima), creasta cocosului (Cerastium alpina) dar si specii subalpine de firuta (Poa alpina), luceafar (Scorzonea rozela). Speciile ocrotite de lege sunt floarea de colt (Leonthopodium alpinum), iedera alba (Daphne blagayana), sau laleaua pestrita (Fritillaria tenella). Exista si plante termofile precum micsandrele (Erysimum saxosum) mojdreanul (Fraxinus ornus) etc;
-endemismele sunt destul de numeroase, ca gusa porumbelului (Silene dubia), stanjenelul de stanca (Iris dacica), garofitele (Dianthus henteri), dar si endemisme caracteristice Coziei: macesii (Rosa argesana) sau rotatelele Coziei (Achillea coziana);
-vegetatia forestiera cunoaste o dispunere etajata: pana la 800 m altitudine intalnim paduri de gorun (Quercus petraea) si uneori in amestec cu fag (Fagus sylvatica), iar intre 800-1200 m altitudine, fag in amestec cu molid (Picea abies). La peste 1200 m altitudine apar molidisurile pure, cu numeroase exemplare de arbori seculari, mai ales pe versantii nordici.

Fauna:
-fauna cuprinde elemente europene precum pisica salbatica (Felix silvestris), jderul de copac (Martes martes), lupul (Canis lupus), cerbul (Cervus elaphus carpathicus), iar dintre pasari amintim alunarul (Nucifraga caryocatactes), gaita (Gurrulus glandarius), bufnita mare (Asio otis);
-un animal declarat monument al naturii este si capra neagra (Rupicapra rupicapra), de origine alpina, alaturi de unele specii mediteraneene ca vipera cu corn (Vipera ammodytes ammodytes), lacusta italiana (Calliptamus italieus), scorpionul carpatic (Euscorpius carpathicus).

Rezervatii naturale:
-infiintata in anul 1962, rezervatia complexa Cozia ocupa o suprafata de 17000 ha, dintre care doar 5000 ha sunt protejate de lege.