Home |

Muntii Ceahlau
Asezare geografica:
-acest masiv muntos se afla in partea centrala a Carpatilor Orientali, limitat de raul Bistricioara (la nord-vest), lacul de acumulare Izvorul Muntelui, de pe Bistrita (la nord si est), raurile Bicaz (la Sud) si Bistra si Pantecu, afluenti al Bicazului (la vest);
-Masivul Ceahlau ocupa o suprafata de 290 km2 si este situat in intregime in cadrul judetului Neamt.

Alcatuire geologica:
-Masivul Ceahlau este alcatuit din roci sedimentare variate: marmono-calcare, sisturi argiloase, argile, gresii si mai ales conglomerate calcaroase de varsta aptiana (dupa unii geologi, cenomaniana).

Relief:
-Muntii Ceahlau sunt alcatuiti din doua subunitati: una centrala inalta si alta exterioara, joasa, cea de a doua fiind extinsa pe o suprafata mult mai mare decat prima (circa 10% respectiv 90%);
-subunitatea inalta se ridica cu 600-700 m fata de restul culmilor din jur, cu varfuri semete precum: Toaca (1.904 m), Ocolasu Mare (1.907 m), Panaghia (1.900 m), Ocolasu Mic (1.712 m), dar si Batca lui Gideon sau Lespezi, cu altitudini mai mici;
-subzona joasa este alcatuita din culmi mici si vai adanci terminate in batci, cu altitudini de 80-100 m;
-din cauza prezentei conglomeratelor calcaroase, masivul Ceahlau prezinta un relief ruiniform, de un pitoresc renumit (abrupturi, turnuri, cheile si cascadele Stanilelor, Bistrei Mari, praguri, dar si cunoscuta Cascada Duruitoarea).

Clima:
-caracteristicile climatice ale Muntilor Ceahlau sunt influentate de altitudine. Temperatura medie anuala a aerului variaza intre 0,7°C in zona inalta si 7,2 °C la baza muntilor, dar temperaturi medii in lunile de iarna sunt de -9,5°C si +9°C la poale si respectiv pentru vara -0,4°C (pentru varf) si +23,4°C (pentru zonele de joasa altitudine);
-cantitatea anuala de precipitatii este de peste 700 mm si nu a depasit niciodata 1.000 mm;
-vanturile predominante bat din sectorul vestic.

Reteaua hidrografica:
-toate apele care dreneaza acest masiv muntos sunt tributare Bistritei: Bistricioara (cu afluentul Paraul Pintic), Bicaz (cu afluentul Paraul Jidanului);
-pe Bistrita s-a creat lacul de baraj Izvorul Muresului, cea mai mare acumulare de apa din Romania de pe raurile interioare.

Vegetatia:
-asezarea in trepte, asemeni unui amfiteatru, adaposteste paduri intinse de fag (Fagus silvatica), brad (Abies alba) si molid (Picea abies), uneori si paltin de munte (Acer pseudoplatanus), iar pe crestele alpine palcuri de larice (Larix decida var. polonica);
-in aceasta zona se gasesc cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute sub denumirea de zada (crin sau stejarul muntilor), cu inaltimi impresionante (peste 33 m) si un diametru de 90 cm. Localnicii denumesc laricele crin, de unde si numele de “Polita cu crini” data pragului calcaros unde se gaseste aceasta specie;
-versantii abrupti, cu prapastii ametitoare ascund jnepeni (Pinus mugo), ienuperi (Juniperus communis), afini (Vaccinium myrtillus) si alte plante alpine;
-covorul vegetal este format din specii ca piciorul cocosului (Ranunculus acer), ciubotica cucului (Primula leucophylla), viorele (Viola biflora), clopotei (Campanula carpathica) etc. si endemisme: vulturica de Pojorata (Hieracium pojoritense), opaita lui Zawadzki (Melandrium Zawadzkii), ca si alte monumente ale naturii ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea de colt (Leontopodium alpinum), tisa (Taxus baccata) etc.

Fauna:
-peste tot misuna o lume intreaga, incepand de la melci, fluturi si nenumarate insecte, trecand la pasari de tot soiul si apoi de la ciute (Capreolus capreolus) pana la voinicul dar greoiul urs (Ursus arctos). Printre animalele mai importante care traiesc in aceste paduri intalnim: rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), pisica salbatica (Felis silvestris), cerbul carpatin (Cervus elephus), jderul (Martes martes), ierunca (Tetrastes bonasia);
-pasarile sunt reprezentate de cocosul de mesteacan (Lyurus tetrix), cocosul de munte (Tetrao urogallus) etc;
-pastravul (Salmo trutta fario) se intalneste frecvent in apele repezi si limpezi.

Rezervatii turistice:
-arealul Muntilor Ceahlau ascund si protejeaza elementele cadrului natural care prezinta o importanta stiintifica, turistica si economica in cadrul rezervatiilor Parcul National Ceahlau si Polita cu Crini, in interiorul acestuia.

Populatie si asezari:
-multi oameni de stiinta (Grigore Cobalcescu, Ion Simionescu s.a.) sau literari (Dimitrie Cantemir, Calistrat Hogas s.a.) au descris acest masiv ca cel mai falnic munte al Moldovei.