Home |

Biserica Precista Mare - Roman
Scurt istoric:
Adevaratul ctitor al Bisericii «Precista Mare» il reprezinta Doamna Ruxandra, vaduva lui Alexandru Lapusneanu, care a ridicat acest lacas de cult in anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrarile de constructie au inceput in prima parte a scurtei domnii a lui Bogdan Lapusneanu (1568-1572).
Biserica a cunoscut numeroase perioade nefaste cand a fost grav afectata, majoritatea acestor intamplari fiind legate de evenimentele negative din viata targului unde se afla - Roman. Ctitoria Doamnei Ruxandra a fost refacuta din temelii in anul 1753 de catre episcopul Ioanichie cu sprijinul marelui ocrotitor al acestui lacas, voievodul Constantin Racovita. In timpul celei de a doua domnii a sa, Constantin Racovita (1756) a sosit la Roman si a donat o suma uriasa de bani pentru acea vreme - 1275 lei «bani gata». Cu acesti bani episcopul Ioanichie a reconstruit biserica pe vechile temelii si a incercat sa respecte forma si dimensiunile celei originale. Din nefericire, nici aceasta constructie nu a rezistat, ramanand numai turnul clopotnita cu o inaltime de 28 m si intrarea boltita la parter.
Un nou cutremur, cel din 26 septembrie 1781, provoaca importante pagube edificiului, fiind necesare noi lucrari de reconstruire. O alta etapa de refacere si consolidare a acestei biserici a avut loc in anul 1787, sub indrumarea egumenului Gherasim Putneanul. In 1797, egumenul Vartolomei Putneanul, avand sprijin financiar de la Veniamin Costache - pe atunci episcop al Romanului - fondeaza «Ospitalul saracilor» asigurand zece paturi si un medic care indeplinea si indatoririle de farmacist.
Biserica a cunoscut noi distrugeri provocate de cutremure, la intervale foarte scurte (1795, 1802, 1803 si 1806). A fost nevoie de o a treia rezidire «din temelie» intre anii 1825-1826. Dupa numai trei ani, cutremurul din 14 noiembrie 1829 provoaca din nou stricaciuni fiind necesare alte lucrari de reparatii (1834). Aceste lucrari de reconstructie se bucura de suportul domnitorului Mihail Sturdza si a Mitropolitului Veniamin Costache, sub ingrijirea egumenului Macarie Baltag Basarabeanul. Lista cutremurelor continua cu un nou seism la 11 ianuarie 1838, fiind necesare noi reparatii. De altfel, toate aceste evenimente tumultuoase care au marcat istoria acestui lacas sunt inscrise in pisania asezata la intrarea in biserica dupa lucrarile din 1838. Cauza principala a tuturor acestor evenimente neprielnice au constituit-o cutremurele.
Din nefericire, lista acestora a fost continuata de cutremurele din noiembrie 1940 si martie 1977, care au distrus din nou zidaria bisericii. S-a intervenit inca o data cu ample lucrarile de restaurare pentru refacerea si consolidarea Bisericii «Precista Mare».

Detalii arhitecturale:
De la valul de reparatii, arhitectura bisericii nu mai pastreaza aproape nimic din forma initiala, doar bolta moldoveneasca ce sustine turla masiva de deasupra naosului. Actualul edificiu este construit in stilul barocului tarziu, specific epocii moderne.
Constructia actuala s-a realizat dupa un plan mixt, dreptunghiular la exterior si treflat in interior, avand o structura exacta, cu patru incaperi (altar, naos, pronaos si pridvor).
Un element de atractie il reprezinta catapeteasma bisericii care dateaza din prima jumatate a veacului al XIX-lea. Aceasta a avut ca model iconostasul catedralei episcopale din Roman, opera lui Eustatie Altini (1805).
Alaturi de incinta bisericii se afla clopotnita, construita in 1753 din initiativa episcopului Ioanichie. Turnul clopotnita a fost reparat in anul 1816 cand i s-au adaugat patru contraforturi masive. Cu o inaltime de 27 m, are o forma dreptunghiulara si doua etaje.

Pictura:
Evolutia zbuciumata, cu multiple restaurari, impiedica o incercare de a afla cu precizie aparitia decoratiunilor interioare ale bisericii. Doar despre o pictura in ulei se stie ca a fost realizata de Constantin Negrescu din Roman, din care s-au pastrat doar cateva fragmente. Pictorul Dumitru Banica din Bucuresti si echipa pe care a condus-o (1986) a stabilit in urma unor analize minutioase ca zugravelile au apartinut indiscutabil stilului neobizantin, impresionand prin culorile vii. Ceea ce impresioneaza turistul sunt cele opt piese ale unui ansamblu pictural care descriu nenumaratele reconstruiri si consolidari efectuate de-a lungul timpului.

Importanta turistica:
Aceasta biserica poseda un adevarat patrimoniu compus din vase si obiecte de cult, marea majoritate fiind realizate in Atelierul de argintarie G.C. Ropala, renumit in Roman la sfarsitul secolului al XIX-lea. Toate aceste obiecte de cult au fost obtinute din donatii, cele mai mari fiind date de catre voievodul Constantin Racovita, protector generos al Manastirii «Precista Mare», la mijlocul secolului al XVIII-lea. Datorita lui, in acest lacas de cult se afla o valoroasa piesa, si anume candelabrul ce poarta stema unita a Moldovei si a Tarii Romanesti, insotita de inscriptia «Noi, Constantin Mihail Racovita Voievod, 1753». Se mai adauga si 40 de icoane praznicale, realizate de autori anonimi in anii 1793-1794, la comanda egumenului Gherasim Putneanul. Biserica comandase si un set de «Minee» (in limba greaca), editate la Venetia intre anii 1749-1762.